Festivalul si Concursul de Canto „Darclée – Nicolesco“, o sarbatoare!

Articol aparut pe 26:08:2010, in sectiunea Arte & media . Zero comentarii

Autor: COSTIN POPA

De cincisprezece ani, la Braila, in tara si pe mapamond, cele doua nume de celebre soprane, Hariclea Darclée si Mariana Nicolesco, s-au asociat si se confunda in teritoriul unui mare concurs international de canto, care a devenit centrul vital al manifestarilor consacrate omagierii memoriei Haricleei Darclée. In jurul lui, fondatoarea Mariana Nicolesco a conceput un festival si, in ani alternativi, cursuri de maiestrie vocala. Totul pe parcursul a doua saptamani, la cumpana lunilor iulie-august, perioada in care municipiul de la Dunare se transforma in nucleul de opera al Romaniei si al acestei parti de Europa, cu binomul Darclée – Nicolesco devenit simbol.
Atmosfera insufletitoare
Anul acesta, festivitatile au celebrat 150 de ani de la nasterea la Braila a legendarei Hariclea Darclée si un deceniu si jumatate de la crearea Festivalului si Concursului. Concerte vocale si de opera, recitaluri lirice si instrumentale, gale, o conferinta, o expozitie si o prezentare de carte au anturat concursul desfasurat, ca de fiecare data, sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei.
Serata inaugurala, care a avut loc in cocheta sala a Teatrului Municipal, scena debutului absolut al Haricleei Darclée in 1881, a programat o scena si un duet din „Gemma di Vergy“ de Donizetti in interpretarea sopranei Luiza Fatyol si tenorului Cristian Mogosan, precum si arii din „Ifigenia in Aulida“ (Gluck), „Clementa lui Titus“ (Mozart), „Capuleti si Montecchi“ (Bellini), „Werther“ (Massenet), „Gioconda“ (Ponchielli), „Italianca in Alger“ (Rossini), cantate de mezzosoprana Carmen Topciu, totul in acompaniamentul pianistic al Ioanei Maxim.
Muzica a rasunat in acelasi spatiu si la recitalul care a reunit pe afis nume sarbatorite in 2010: Frèdèric Chopin, Robert Schumann si, prin pagina din opera „Maria di Rohan“, Hariclea Darclée, interpreta la timpul sau a rolului titular din opusul donizettian. Invitati au fost pianistul Matei Varga („24 Preludii, op. 28“ de Chopin), Münchner Klaviertrio compus din pianistul Donald Sulzen, violonistul Michael Arlt si cellistul Gerhard Zank („Trio in re minor, op. 63“ de Schumann), precum si soprana Iulia Dan.
In alta seara, a fost programata versiunea concertanta, cu paginile corale eliminate, a operei „Don Pasquale“ de Donizetti, intr-o distributie tinereasca, abil alcatuita: Zoltán Nagy (rolul titular), Bogdan Baciu (Malatesta), Ovidiu Daniel (Ernesto), Luiza Fatyol (Norina) si Sergiu Coltan (Un notar). A acompaniat Orchestra Festivalului Darclée, dirijata de italianul Marco Balderi, un obisnuit al manifestarilor brailene.
Aceeasi bagheta, aceiasi instrumentisti, la care s-a adaugat Corul Filarmonicii George Enescu (dirijor Iosif Ion Prunner) au fost prezenti pe Esplanada Dunarii la concertul nocturn desfasurat sub genericul „Celebrare Darclée“ care a cuprins pagini vocale sau orchestral-corale extrase din capodoperele lirice interpretate de marea artista. Am asistat la un succes grandios la care parea ca a participat intreg orasul. Rareori se vede la noi o asemenea afluenta de public in teritoriul operei.
In prezentarea Marianei Nicolesco si cu un cuvant de salut din partea Ministerului Culturii si Patrimoniului National rostit de Irina Cajal, doisprezece tineri au fost protagonistii serii. Le-as ordona numele, rememorand prestatiile: soprana Anita Hartig, exemplara Musetta din „Boema“ pucciniana; soprana Luiza Fatyol, expansiva in valsul Julietei din „Romeo si Julieta“ de Gounod; soprana Iulia Dan, plina de aplomb in aria Margaretei din „Faust“ de Gounod; baritonul Bogdan Baciu, glas de remarcabila perspectiva, aici intr-un eseu sever, „Te Deum“ din „Tosca“ de Puccini. De fapt, dorinta de a marca operele in care a cantat Darclée a extrapolat pe alocuri raporturile timbralitate-rol sau momentul de maturizare artistica. Ma gandesc la tenorul Cristian Mogosan („Questa o quella“ din „Rigoletto“ de Verdi), la sopranele Valentina Nafornita (aria din „La Wally“ de Catalani) si Daniela Pacurar („Sola, perduta, abbandonata“ din „Manon Lescaut“ de Puccini), la basul Zoltán Nagy (ca Fiesco din „Simon Boccanegra“ de Verdi). Nu inseamna ca nu au cantat bine. La fel ca si mezzosopranele Iulia Merca (arie din „Mignon“ de Ambroise Thomas), Carmen Topciu (Cantec gitan din „Carmen“ de Bizet) sau soprana Adela Zaharia („Inflamatus“ din „Stabat Mater“ de Rossini). Cum era de asteptat, finalul a adus Brindisi din „Traviata“ verdiana, celor care au cantat adaugandu-li-se toti finalistii concursului, precum si Mariana Nicolesco insasi. Treizeci si patru de cantareti au adus omagiul lor Haricleei Darclée! O atmosfera de sarbatoare, insufletitoare, care a facut ca aerul incins sa vibreze in memoria marii artiste.
Carte de referinta
Sala Teatrului Municipal a gazduit si conferinta „Darclée in istoria teatrului liric universal“, sustinuta de dr. Stephan Poen, ca si prezentarea unor capitole din cartea „Vissi d’arte, vissi d’amore. The Life and Times of The First Tosca, Hariclea Darclée“, aflata pe masa de lucru a eruditului scriitor olandez René Seghers, autor deja renumit pentru monografiile dedicate lui Franco Corelli si Jacques Brel.
Nefiind prezent la eveniment, am primit la final extrase din volum. Citind doar cele cincizeci de pagini ale brosurii, am avut imaginea unei munci titanice, unei cercetari asidue, minutioase a arhivelor din toata lumea, menite sa incredinteze tiparului ceea ce cu siguranta va fi „Biografia definitiva Darclée“. Fotografii si documente inedite, unele provenind din colectia autorului, altele (circa o mie!) puse la dispozitie de Mariana Nicolesco, vor fi publicate astfel pentru prima oara. In „Notele pentru un Cuvant inainte“, cu „certitudinea locului unic al Haricleei Darclée in istoria teatrului de opera universal“, Mariana Nicolesco subliniaza insemnatatea demersului lui Renè Seghers destinat „intelegerii imensei personalitati vocale si scenice“ a marii soprane.
Douazeci si noua de premii!
Prin numarul de participanti, concursul brailean rivalizeaza cu cele mai importante competitii de gen din lume. Nu exista preselectii, dar anul acesta s-au inscris 187 de tineri din 27 de tari de pe cinci continente, dintre care 82 din Romania si 28 din Republica Moldova. Nu cred ca gresesc daca afirm ca este turnirul de cant cu cea mai mare rata de inscrieri, din toate timpurile, pe plaiuri romanesti.
Cum se explica? Fara sa ierarhizez, enumar: premii mari (15 000, 10 000,
7 000, 5 000 de dolari pentru Marele Premiu Darclée si primele trei urmatoare), premii multe (in acest an s-au dat nu mai putin de… 29, cifra nemaiintalnita in competitiile mondiale), taxa de inscriere suportabila (de la 100 lei pentru romani si moldoveni la 150 de dolari pentru ceilalti), limita superioara mare de varsta, nediferentiata intre barbati si femei (35 de ani, fata de uzualul de 33-31), cazare si masa gratuite, promovare puternica, prezenta in fruntea juriului international (Italia, Franta, Polonia, Israel, Germania) a Marianei Nicolesco (presedinte de onoare) si a ilustrului bariton Nicolae Herlea (presedinte), in fine, dar nu in ultimul rand, prestigiul concursului ca rampa de lansare internationala. Sa nu uitam ca fosti laureati, tenorul Francesco Meli, basul Luca Pisaroni, soprana Tatiana Lisnic si baritonul George Petean, sunt deja cautati la Salzburg sau Scala, la Metropolitan, Covent Garden sau Opera de Stat din Viena
Ar mai fi ceva. La Braila, rigiditatea si staiful altor competitii sunt inexistente. Parca si etapele trec mai usor, cand simti sustinerea si caldura Marianei Nicolesco, ajutorul de suflet oferit fara partizanate, sfatul de inalta competenta, ca la un master class de canto si interpretare. Sunt afirmatii ale concurentilor. Ce poate fi mai concludent decat faptul ca la Celebrarea Darclée de pe Esplanada Dunarii, unii interpreti erau chiar tinuti de mana (la propriu!) de diva, iar la Concertul de Gala al laureatilor, dialogurile suculente cu tinerii, solicitarea prieteneasca de a… vocaliza sau de a canta si piese crossover (negro spirituals, melodii populare chinezesti, coreene, armenesti, letone, romanesti, romanes sau chiar un… dans flamenco) au facut deliciul publicului! Atmosfera destinsa, colegiala. Satisfactia era imprimata pe chipul tuturor, de la inceput si pana la finalul cu acelasi Brindisi din „Traviata“, cand s-au simtit mobilizati de prezenta si vocea Marianei Nicolesco.
Sigur ca intr-un concurs, clasamentele ii pot nemultumi pe unii competitori. Dar castigul lor a fost total si ei asa trebuie sa priveasca lucrurile. Mai ales cand douazeci si noua dintre tineri au plecat acasa cu premii, toate devenite importante, dat fiind renumele confruntarii. Numai mentionarea in CV a unei distinctii la Concursul Darclée inseamna o semnificativa carte de vizita pentru construirea unei cariere.
Cel putin prin ce am ascultat in Gala finala, am observat nivelul foarte ridicat. Insa nimic nu vine servit pe tava, asa incat instruirea in continuare este indispensabila. M-as bucura ca tinerii sa o abordeze cu seriozitate.
Laureatii
As incepe cu Premiile de Excelenta, nu de altceva, dar aceasta pretentioasa titulatura nu se intalneste la alte concursuri. Excelenta se dobandeste in timp, de multe ori la senectute, dar cum „valoarea nu asteapta numarul anilor“, iata ca organizatorii s-au gandit sa o prefigureze, sa o rasplateasca si la varste tinere. Sunt convins ca prin derularea celor trei etape de concurs au meritat inscriptionarea de pe diplome. De aceea, Premiile de Excelenta capata pentru mine o semnificatie aparte alaturi de cele mari, desi si acestea intra, fara indoiala, in acelasi teritoriu valoric. Pana una alta, au fost desemnate drept excelente sopranele Anna Kiseleva (Rusia), Iulia Surdu (Romania), excelenti au fost apreciati bas-baritonul Iurie Maimescu (Republica Moldova) si contratenorul Russell Harcourt (Australia).
Juriul a acordat propriile lui Premii Speciale sopranelor Inga Slubovska (Polonia), Daniela Pacurar (Romania), mezzosopranei Baoyi Bi (China), baritonilor Krzysztof Caban (Polonia), Mamuka Tepnadze (Georgia) si tenorului roman Ovidiu Daniel.
Din partea Fundatiei Darclée, au venit premii pentru sopranele Nadejda Cerchez (Republica Moldova), Melanie Campbell (SUA), Ji Hie Kim (Coreea de Sud), bas-baritonul Dan-Cristian Hodrea (Romania), tenorii Fausto Hermann Reinhart (Germania) si Igor Turcan (Republica Moldova).
Desigur, nu au fost uitati cei mai tineri interpreti, basul Leonard Bernad (Romania) si soprana Mary Movsisyan (Armenia).
In fine, distinctiile „de sus“. Se pare ca departajarea a fost dificila, intrucat toate primele trei premii au revenit la cate trei concurenti: Premiul I, baritonului Alexey Lavrov (Rusia), tenorului Cristian Mogosan (Romania) si mezzosopranei Sanja Djurdjevic (Serbia); Premiul al II-lea, pentru trei soprane – Veronica Anusca si Iulia Dan, ambele din Romania, Valentina Nafornita din Republica Moldova; Premiul al III-lea, pentru trei romani, sopranele Luiza Fatyol si Adela Zaharia, baritonul Bogdan Baciu.
Ca si ceilalti colegi ai lor, baritonul Alvaro Lozano Gutierrez (Spania) si soprana Edith Borsos (Romania) se vor mandri cu Marele Premiu Darclée.
Doisprezece romani din douazeci si noua, un procent de peste 40%, bun pentru tara noastra, care isi arata potentialul si cu acest prilej!
Mariana Nicolesco, mintea si inima manifestarilor
De cincisprezece ani, distinsa soprana este motorul organizatoric al festivalului si concursului. Gandeste, pregateste, coordoneaza, urmareste totul in cel mai mic detaliu. Se daruieste cu netarmurita pasiune, insufla, radiaza excelenta de la inaltimea autoritatii sale profesionale. Pulseaza si isi face colaboratorii sa pulseze in acelasi ritm. Are o forta iesita din comun, o dinamica debordanta, mobilizeaza energii. Este o cuceritoare, o victorioasa, admirata, curtata, aplaudata, ovationata de un public entuziasmat la maximum de performante. Mariana Nicolesco este cheia succesului unui concurs de asemenea anvergura. Si nu numai. In managementul modern nu cred ca se poate altfel.
In vremuri de criza, a reusit sa obtina sponsorizari spectaculoase: Marele Premiu oferit de Banca Nationala a Romaniei, Premiul I de Luxten, Premiul al II-lea de dl Jean Boghici din Rio de Janeiro, fost elev al Liceului „Nicolae Balcescu“ din Braila iar Premiul al III-lea de Printul Dimitrie Sturdza.
La initiativa Marianei Nicolesco, Banca Nationala a Romaniei a emis Moneda Jubiliara Darclée, o serie de o mie de exemplare pe care se afla incrustat chipul Haricleei Darclée si cateva masuri ale ariei „Vissi d’arte“ din „Tosca“ de Puccini, opera a carei premiera absoluta a fost interpretata de marea artista. Moneda a fost oferita in primul rand primarului Brailei, Aurel Gabriel Simionescu, dar si membrilor juriului, laureatilor. La Gala finala, criticul de arta Radu Varia a purtat mesajul special al Guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu, o dovada a prestigiului de care se bucura manifestarea braileana.
Si pentru ca am vorbit de ultimul act al concursului, m-am intrebat de ce nu am vazut in sala, la o asemenea desfasurare de tinere talente, directori ai teatrelor lirice din tara. Chiar daca nu au oferit premii constand in spectacole – lucru de dorit pentru diversificare, oare cum au putut sa rateze luarea de contact cu un portofoliu de interpreti care, acum sau mai tarziu, ar putea sa completeze distributiile schioape ale marii majoritati a productiilor? Misterele managementului nostru artistic… Sa nu ne mai miram…
Nedorind sa inchei in tonalitate minora, remarc puternicul impact al Zilelor brailene Darclée care, prin tot ce au reprezentat, s-au validat ca eveniment stralucitor al vietii noastre culturale in 2010.



Adaugati un comentariu