Brazilia si România, punti culturale

Un articol de Iulia Baran

Nu mai existã nici o îndoiala: avem prieteni adevarati si sinceri în Brazilia. Despre unul dintre ei, pe numele sau Ático Vilas-Boas da Mota, cercetator, istoric, profesor, folclorist, traducator si lingvist brazilian doresc sa va vorbesc în cele ce urmeaza. Motivul? Dupa mai bine de treizeci de ani de cercetari el a publicat o adevarata enciclopedie a relatiilor româno-braziliene, sugestiv intitulata „Brazilia si România: Punti Culturale“. Poate ca titlul pare, la prima vedere, pompos si nu îl invita pe cititor la lectura. Ar fi, însa, pacat sa nu deschida acest volum, deoarece în el va gasi cele mai pertinente informatii despre contactele între cele doua tari de-a lungul timpului, începând, de exemplu, cu vizita primului român în Brazilia, colonelul Sergiu Voinescu, în secolul al XIX-lea, care era trimisul lui Carol I, de curând urcat pe tronul României. Sau despre vizita unor mari artisti români în Brazilia, printre care Hartulary Darclée sau Florica Cristoforeanu, aceasta din urma traind la Rio si fiind înmormântata în acest oras. Dar si despre vizita în România a marelui scriitor brazilian Afrânio Peixoto, de la care au ramas cronici expresive si scrisori entuziaste. Ori despre prezenta marcanta a unor plasticieni români în Brazilia, cum ar fi Emil Marcier, Samson Flexor, la centenarul nasterii caruia s-a organizat la Bucuresti, la Palatul Cotroceni, o retrospectiva deosebit de interesanta. Si de asemenea originar din România era si fotograful de renume mondial Eddy Novarro, stabilit din 1946 la Rio de Janeiro. Tot din aceasta enciclopedie putem afla ca primii scriitori români cunoscuti în Brazilia au fost Carmen Sylva si Panait Istrati. Sau ca scriitoarea Martha Bibescu a venit în Brazilia special pentru a scrie biografia ziaristului si omului de afaceri Assis Chateaubriand, încercare ce nu i-a reusit, însa. Dar care ar fi legatura dintre România si statuia atât de emblematica a Christului de la Rio, devenita simbolul acestui oras? Ea exista si este legata de sculptorul Gheorghe Leonida, care a facut parte din echipa lui Paul Landowsky, cel ce a realizat proiectul statuii. Lui Leonida i-a revenit sarcina de a sculpta chipul Christului, astfel încât putem spune cu mândrie ca cel mai cunoscut simbol al Braziliei este si românesc.
Autorul volumului remarca în pertinenta sa introducere faptul ca exista un net dezechilibru în privinta traducerilor literare, literatura braziliana fiind mult mai prezenta în România decât cea româneasca în tara sa. Aceasta, în ciuda eforturilor considerabile facute de poetul si traducatorul brazilian Luciano Nunes Maia, cel care a transpus cu atâta maiestrie versurile lui Eminescu, Blaga sau Sorescu în portugheza, dar si baladele „Miorita“ si „Mesterul Manole“. De mentionat si faptul ca Luciano Nunes Maia, care este si consulul onorific al României la Fortaleza, capitala statului Ceará, organizeaza la universitatea la care preda cursuri de cultura româna.
Aceasta adevarata enciclopedie a relatiilor româno-braziliene beneficiaza de o prefata semnata de scriitorul si diplomatul român Mihai Zamfir, ambasadorul României în Brazilia. În aceasta, domnia sa subliniaza faptul ca preocuparea majora a autorului a fost aceea de a scoate din uitare „multe valori care ar fi condamnate la somnul prafuit al arhivelor“. El îl compara pe autor cu un „cronicar medieval“, care încearca sa fie „un martor impartial“, remarcând totodata ca „sunt foarte rare cartile care reusesc sa epuizeze pe deplin tema anuntata în titlu“, volumul profesorului Ático Vilas-Boas da Mota fiind unul dintre cele care reusesc sa faca acest lucru.
„Brazilia si România: Punti Culturale“ a beneficiat, daca putem spune astfel, de un „complot al prieteniei“. Întrucât editorul cartii, Víctor Alegria, patronul Editurii Thesaurus, este el însusi un mare pasionat de România, în anul 2000 a organizat o calatorie a cincizeci de scriitori, artisti si oameni de afaceri, din Brazilia în România, actiune desfasurata sub genericul PRIMÃVARA I. Aceeasi pasiune pentru România l-a determinat pe editor sa înfiinteze Institutul Brazilia-România, care organizeaza actiuni de promovare a culturii române, dar care a editat si traduceri din literatura româna, printre care „O noapte furtunoasa“ si „O scrisoare pierduta“, în traducerea lui Ático Vilas-Boas da Mota.
Lansarea oficiala a volumului a avut loc la Academia Braziliana de Litere, prestigioasa institutie culturala braziliana, fondata pe 20 iulie 1897 de marele scriitor Machado de Assis, printre membrii sai corespondenti figurând si academicianul si scriitorul român Augustin Buzura. Printre participantii la lansare s-a aflat si fostul ambasador al Braziliei în România, E.S. José Jerônimo Moscardo de Sousa, care în prezent se afla în fruntea Fundatiei Alexandre Gusmão a Ministerului Relatiilor Externe. Volumul semnat de Ático Vilas-Boas da Mota a fost prezentat si în emisiuni de televiziune, precum cea a ziaristei Leda do Prado.
Cartea profesorului Ático Vilas-Boas da Mota ar putea purta si un alt titlu: „Cartea unei pasiuni“. Aceasta, deoarece pasiunea sa pentru România si pentru cultura si istoria ei s-a nascut în ultimul an de liceu si continua sa creasca de mai bine de cincizeci de ani. Aceasta pasiune l-a facut ca în Macaúbas, orasul în care traieste, sa detina o biblioteca româneasca de peste 8.000 de volume. Si tot pasiunea pentru limba româna, pe care din pacate nu are cu cine s-o practice, îl face ca zilnic, timp de treizeci de minute, sa citeasca cu voce tare texte în limba româna. Tot în biblioteca sa se afla colectia completa a revistei „Magazin Istoric“. Si aceeasi pasiune pentru România si cultura sa l-a determinat ca în discursul de primire ca membru corespondent al Institutului Istoric si Geografic Brazilian, în anul 2004, sa vorbeasca despre „Relatiile culturale Brazilia-România“.
„Brazilia si România: Punti Culturale“ constituie, fara îndoiala, o lectura profitabila si necesara nu doar pentru diplomati, istorici, ziaristi sau pentru intelectualii interesati de aceasta tara, ci pentru orice persoana dornica sa cunoasca mai bine si mai profund evolutia si impactul reciproc al celor doua culturi.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper