Mitul Wimbledon-ului si fantasma fair-play-ului englezesc

Un articol de VALENTIN PROTOPOPESCU

Operam prea adesea cu mituri. Mai nimic din felul în care vedem viata si actionam practic nu este scutit de ochelarii privirii mitologizante. Parca am fi infirmi, neputinciosi a exista în afara cataractei mitizante. De aceea, multe din judecatile noastre de valoare sunt false, luând drept realitate si adevar simpla noastra proiectie mitica, banala noastra capacitate de a substitui concretului fantasma…

Editia turneului de la Wimbledon 2010 a fost una speciala. O spune tenismanul numarul unu al Marii Britanii, highlander-ul Andy Murray, fost vicelider ATP. Întâi, pentru ca Regina a catadicsit sa se pogoare de la înaltimea Buckingham-ului pâna la nivelul marii, adica pâna la gazonul obscen de tocit de la Wimbledon. ?i asta dupa o pauza de 33 de ani. Prilej? Reluarea maratonului tenisistic dintre Nicolas Mahut si John Isner, un meci care a durat unsprezece ore si cinci minute, ultimul set consumându-se dupa mai bine de opt ore si unsprezece minute. Un eveniment îl atrage pe celalalt. Dar oare un efect este determinat de o cauza anumita – sau nu? Pentru Murray, al treilea motiv pentru care editia prezenta a Wimbledon-ului a fost una deosebita l-a constituit scandalul care l-a avut ca erou negativ pe jucatorul nostru, Victor Hanescu. Fireste, prizonier al mitologiei fair-play-ului britanic, Andy uita sa spuna ce anume l-a transformat pe Hane într-un monstru nedemn de sacrosanctul gazon londonez.
*
Turul al treilea la Wimbledon. Hanescu disputa partida pe terenul 18 în compania unui tenisman-surpriza, neamtul Daniel Brands, locul 98 mondial. În meciul precedent teutonul l-a eliminat pe rusul Davîdenko, cap de serie numarul sapte. Ce-i drept, Nikolai lipsise câteva luni din circuit, ca urmare a unei accidentari, asadar supriza nu era tocmai… surpriza. Disputa este echilibrata, amândoi tenismanii servesc puternic si lovesc necrutator cu forhand-ul. Primele doua manse sunt siameze, fiecare competitor îsi câstiga serviciul, în tie-break impunându-se românul, gratie experientei mai mari. În setul al treilea, Victor realizeaza break si urmeaza la serviciu. La scorul de 5-3, el are trei mingi de meci, toate anulate de german. În prelungiri, Hanescu mai dobândeste un match point – dar asta e tot. Setul patru este câstigat la trei de german. La scorul de 4-3 în favoarea uriasului teuton, Victor, epuizat nervos si asaltat de crampe musculare la gamba, cere interventia kinetoterapeutului. Care, nu se stie din ce pricina, întârzie. Lungit pe iarba si suportând masajul acestuia, românul este insultat de unii spectatori.
„Lunganule, slabanogule, lasule, ratatule!“ sunt doar câteva dintre dragalaseniile urlate de „civilizatii“ britanici. Asta, ca sa nu mai spun ca înca de la începutul meciului au fost unii din public care l-au gratulat pe Hanescu cu denominatiunea generoasa de „Romanian gipsy“. Sportivul nostru reia meciul, nu înainte de a-i cere arbitrului Kim Craven sa-i potoleasca sau sa-i evacueze pe turbulenti. Dar britanicul, „debordând“ de fair-play si responsabilitate, îl anunta emfatic pe Victor sa reia jocul. Hane se supune, dar pierde setul la trei. La un moment dat, Victor îi pretinde arbitrului sa suspende meciul pe motiv de întuneric. Englezul refuza, motivând ca se mai poate juca înca o jumatate de ora. Hanescu s-a setat însa pe ideea de pauza, sperând mistic într-o revenire în joc a doua zi. Dar Mister Craven nu e de acord, asa ca-l avertizeaza pe român pentru trageri de timp. Mansa finala este o parodie de meci. Brands profita de accidentarea si nervozitatea românului si se desprinde la doi, la serviciu urmând Victor. Care cedeaza nervos, îi pizduieste efectiv pe româneste pe galagiosi (se vede pe video cum înjura) si slobozeste o flegma în directia martafoilor insulari. Apoi serveste trei duble greseli, se îndreapta spre arbitrul de scaun, îi întinde mâna si-l anunta ca nu mai poate continua partida, Mister Craven ignora gestul si spune nu stiu ce, Hanescu se satura sa mai stea cu bratul întins, îl saluta pe neamt, îsi ia termobag-ul si paraseste terenul. Astea sunt faptele.
Desigur, ar mai trebui spus ca patru spectatori, trei englezi si un irlandez, sunt arestati în gradenele terenului 18, sub acuza de tulburare a ordinii publice. Exista versiuni care pun pe seama reclamatiei facute de român aceasta descindere a Scotland Yard-ului. Oranizatorii dezmint aceasta varianta, subliniind ca nu este nici o legatura între incidente. Fireste. Mai mult, prima pagina a ziarelor si site-urilor din întreaga lume este tinuta de „scandalul“ Hanescu. Cei din Comitetul de Organizare decid la câteva ore: 15 000 de dolari amenda pentru tenismanul nostru, jumatate pentru conduita nesportiva, jumatate pentru lipsa de combativitate în apararea sanselor. Brad Gilbert, fost jucator de Top Ten în anii ’80 si fost antrenor al marelui Agassi, dar si al micului Murray, se arata scandalizat de reactia tâmpa si ipocrita a organizatorilor de la Wimbledon. Americanul spune: „Cu siguranta au fost circumstante atenuante. A fost împins pâna la limita de fanii bauti si ridiculizat prin abuz verbal, de aceea a plecat de pe teren. Îmi pare rau pentru ce i s-a întâmplat lui Big Vic. A avut patru mingi de meci si sansa de a-l câstiga, dar nu i-a iesit“. Gazetarii de la „Marca“ spaniola banuiesc o trântire a meciului din partea românului, caci se pare ca pariurile de la mijlocului meciului au convers majoritar spre victoria germanului, desi Victor era favorit clar. Fara precedente si cu scandalul iscat, trebuie sa fii cretin sadea ca sa-ti închipui ca un meci trântit are nevoie de o asemenea publicitate. O trucare cere discretie si mimarea normalitatii. Dar spaniolii ca spaniolii! În tara, multi isterici din rândul comentatorilor, dar si al fanaticilor deontologi de pe bloguri, au sarit ca arsi: „Vai, mama, ce ne-a mai facut de rusine derbedeul de Victoras! Si înca unde, exact pe iarba grasa si frumoasa a sacrosanctei catedrale a sportului alb, la Wimbledon! Vai noua!“ Un megacompetent, Viorel Dobran, de la „SportVox“, scrie cu emfaza ofuscata: „România a tinut capul de afis al turneului de la editia Wimbledon 2010 prin Victor Hanescu, care a ratat cea mai mare performanta a carierei la Grand Slam-ul londonez, dar s-a remarcat prin tehnica scuipatului, pe care a demonstrat ca o stapâneste cu desavârsire“. Atât a priceput genialissimul, atâta stie el despre Hanescu – totul aflat în ultima saptamâna, de pe Net. Deh, profesionistii costobocici…
Daca nu s-au jeluit românasii, atunci unii dintre dânsii s-au lezat la erectibilitate. Adica: „Sa fi fost macar între primii zece jucatori ai lumii, atunci da, am fi zis revolta si fronda! Dar asa?“ Astfel se lamentau acei acefali care cred ca prezenta între primii treizeci-patruzeci de clasati ATP este un mizilic, o chestie banala. Deh, în tenis si politica toti mioriticii sunt doftori…
Ambele perspective sunt, fatalmente, false. Întâi: Hanescu a reactionat la trivialitatile si provocarile spectatorilor, în conditiile în care arbitrul s-a facut ca nu observa nimic, tolerând hartuiala publicului. Acum, Victor a gresit, dar de regula se stapâneste bine, caci nu exista nici macar un singur precedent de scandal în cariera lui ce numara zece ani la profesionism. În aceasta situatie el si-a atins limita. Gestul nesportiv de a scuipa si înjura nu-l caracterizeaza, Victor fiind un ins urban, bucurestean sadea, bine crescut si timid, dar acel gest a fost expresia unei revolte vecine cu raptusul psihotic. Bine ca nu l-a batut pe Mister Craven! (Desi cred ca ar fi fost o corectie legitima moral!)
Apoi: Victor, la datele sale fizice si tehnice, sta foarte bine în planul performantelor. A jucat patru finale de simplu în circuit, a câstigat una, a atins sferturile de finala la Roland Garros, s-a clasat pe locul 27 mondial, a stârnit admiratia lui Roy Emerson si a lui Brad Gilbert, este oricum ceva extraordinar. E o aberatie sa-i pretinzi sa se transforme în Ilie Nastase sau Andrei Pavel! E ca si cum i-ai cere lui Patapievici sa fie Unamuno, iar lui Cartarescu sa devina Borges… ori poate lui Basescu sa se metamorfozeze în de Gaulle!

Iata si câteva reactii ale unor bloggeri si forumisti occidentali. Cele mai semnificative mi s-au parut acelea din registrul jurnalului francez „l’Equipe“. Ca si publicul de la Roland Garros, forumistii galici le dau clasa britanicilor. Fair-play-ul, cunoasterea tenisului si performantele pe teren s-a mutat de multa vreme peste Mâneca. Sa citim, asadar:
nemiah le 26 juin à 13:16
„Incroyable Hanescu n’est jamais ainsi Il y a peut-être eu des insultes vis-à-vis de lui ou de sa nationalité car jamais il ne s’est comporté de la sorte Il y a des moments où lors d’un match, un joueur entend des moqueries ou insultes et en a marre. Maintenant, cracher n’est pas d’un niveau élevé mais c’est peut-être sa réaction à lui alors que d’autres restent de marbre mais se rongent et ratent ou crient ce qu’ils pensent! Attendons pour savoir de quoi il en retourne“

mcstifler le 26 juin à 13:34
„ils ont vu un terrain avec de l’herbe et des lignes blanches ils ont cru que c’etait un terrain de foot
centpourcentobjectif le 26 juin à 17:52
Et les supporters qui insultent ils ont quoi? le droit de recommencer? Mais ça n’excuse pas l’attitude d’hanescu“
JulianneM le 26 juin à 19:24
„Pkoi a t-il craché sur ces spectateurs ? il l’a pas fait volontairement.
Son attitude est propre à tout être humain, il a du se faire insulter ou autre et il l’a répondu de cette manière, sans de sang froid et sans réfléchir. Je n’excuse pas mais je blâme en premier ceux qui l’ont provoqué“.
merlus 56100 le 26 juin à 19:17
„Il est ou le manque de combativité dans le fait de cracher vers le public?
S’il est sanctionné pour avoir abandonné, c’est ridicule car il le font tous un jour ou un autre comme la plupart des membres du top 10 qui déclarent forfait avant Bercy.
Sinon bien d’accord avec 100%objectif, les supporteurs qui insultent devraient etre exclus du stade immédiatement“

Gicanul le 27 juin à 10:48
„Bravo Victor! Superbe réaction!
Il n’a pas arrêté de se faire insulter et traîter de tsigane. Et a rendu dignement la monnaie de leur pièce à ceux qui devraient être exclus des stades“.

Ca natie, suntem destul de departe de orice standarde de civilizatie. Ca indivizi, prin exceptie, putem fi normali. Tenismanul român Victor Hanescu este în mod cert o exceptie în sensul normalitatii. Îl cunosc binisor, îl urmaresc atent din 2005, de când a renascut interesul meu pentru tenis. De-a lungul anilor am facut opt interviuri cu Victor, l-am vazut jucând de zeci de ori, am citit cu atentie toate comentariile din presa, românesti, frantuzesti („l’Equipe“), oficiale (ATP), spaniolesti („Marca“), italienesti („Gazzeta dello Sport“), americane („Tennis Magazine“). L-am urmarit jucând si la Bucuresti, si la Sibiu, si la Roland Garros, si la Roma. Niciodata (dar niciodata) Hanescu n-a dat dovada de vreun gest lipsit de fair-play. Dimpotriva, daca i-as putea reprosa ceva, este tocmai lipsa lui de agresivitate, de „rautate“ pe teren. La Roland Garros, în 2008, când, datorita greselii operatorului din studioul bucurestean, am ratat înregistrarea interviului telefonic abia realizat, Victor a avut rabdare, refacând dialogul, desi nu era într-o stare psihica prea buna, caci pierduse. În 2005, croatul Ivan Ljubicici spunea, înaintea partidei sale din Cupa Davis de la Split contra românului, ca Hane e un copil bun. Da, chiar asta e, un tip introvertit, politicos si cuminte. Daca s-a purtat ca un golan (ceea ce e regretabil, însa trebuie spus ca a platit scump, ca bani si imagine), înseamna ca a fost adus la limita suportabilitatii.
Pentru situatii de genul asta exista arbitrii. Cei normali, desigur. Infamul acela de britanic, Mister Kim Craven, nu e la primul conflict cu jucatorii. În 2000 a fost înjurat si de sud-africanul Wayne Ferreira, iar în anii trecuti, în cadrul circuitului de old boys, a intrat în gura lui Big Mac McEnroe. Tot la Wimbledon au existat si cazuri înca mai penale decât acesta, pe care se bate atâta moneda din partea pudibonzilor mioritici. De pilda, în 1995, turbulentul american Jeff Tarango a intrat în conflict pe motiv de decizii gresite repetate cu arbitrul francez Bruno Rebeuh. Publicul londonez, la fel de „delicat“ ca si cel de azi, l-a fluierat, iar iancheul, furios, a urlat catre spectatori cerând tacere. I-a înjurat pe englezi, a abandonat meciul si a parasit terenul gata sa fie linsat. Sotia americanului, pe nume Benedicte, l-a asteptat pe arbitru sa iasa de pe teren, apoi l-a palmuit. Evident, Tarango a primit o amenda usturatoare, de 30 000 de lire sterline, plus suspendarea la editia urmatoare a Wimbledon-ului. Anul acesta, la turneul de la Nisa, spaniolul Verdasco a intrat si el în colimatorul publicului. Fluierat de francezi, Fernando i-a înjurat pe unii spectatori si a fost sanctionat de ATP cu amenda. Sa-i mai invoc pe Nastase si Mc Enroe?
Prin urmare, a se lasa mai moale cu presupusa golanie a lui Victor. Ca Hanescu sa scuipe si sa înjure trebuie ca a fost jignit profund de acei trogloditi britanici si germani. Mâncatorii de varza i-au strigat: Ich hoffe deine Mutter stirbt! Pe româneste: sa moara maica-ta! Evident, nu caut sa scuz comportamentul nesportiv al lui Hanescu, ci doar sa-l explic. Pentru ca e fara precedent. Mai trist este ca astfel a mai murit un mit: cel al fair-play-ului englezesc, în catedrala tenisului. De câteva zile, Wimbledon-ul s-a transformat într-un simplu maidan, unde iarba a fost înlocuita cu pamânt crapat, locul în care golanii occidentali se simt ca dupa blocuri. Si asta cu concursul larg al organizatorilor. Oficialii (altii decât cei de la ATP) n-au oferit nici un comentariu dupa verdict. Nici o sanctiune pentru arbitru, pentru supervizor. Nimic. Au mers pe burta. Iar Mister Craven, care a refuzat sa dea mâna cu un jucator de tenis, în speta cu Victor, când acesta îi întinsese mâna, e la fel de derbedeu ca si tenismanul. Poate chiar mai rau, pentru ca el l-a provocat pe Hane, si nu invers. Dar asta e. Miturile mor pe zi ce trece. Adio, Wimbledon!

P.S.1 Apropo: si tenismanul francez Arnaud Clément s-a revoltat la adresa organizatorilor, caci acestia nu au tinut seama de epuizarea colegului sau Nicolas Mahut, programând meciul lor de dublu la câteva ceasuri dupa maratonul de pe terenul 18 dintre Isner si Mahut. Normal, doar francezii înfruntau un cuplu britanic… care a si câstigat, profitând de anestezierea fizica a galului!
P.S.2 Iata si comunicatul remis presei de catre Victor Hanescu dupa ce a fost amendat ca urmare a incidentului de la Wimbledon: „Vreau sa-mi cer scuze fanilor, celor de la AELTC (All England Lawn Tennis Club) si tuturor, pentru comportamentul meu de la finalul partidei cu Daniel Brands. Erau oameni în public care m-au insultat de când a început meciul. Câstigam, aveam avantaj, dar din pacate nu am putut sa rezolv partida. Apoi m-am accidentat în setul patru si mi-am pierdut controlul în al cincilea, când am auzit cum ma înjura cineva din public. Nu trebuia sa reactionez asa, dar sunt om si am gresit“. No comment.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper