Cele 50 de minute de plictiseala: „Kiss“ de Andy Warhol

Un articol de CATALIN OLARU

Paradoxal, unul dintre cei mai prolifici regizori ai tuturor timpurilor a ramas pentru totdeauna in constiinta publica drept un remarcabil pictor. Cineastul, sculptorul, fotograful, graficianul si producatorul Andy Warhol a regizat, intre 1963 si 1968, un numar de peste 60 de filme. Cele mai multe dintre acestea nu au fost ocolite de controverse.
„Sleep“, de pilda, il infatiseaza pe poetul John Giorno dormind pret de sase ore, in timp ce „Empire“ nu contine altceva decat imagini cu Empire State Building la apus. Timp de opt ore, de data aceasta. Cam din aceeasi familie face parte si „Kiss“ din 1963, o pelicula alb-negru de „numai“ 50 de minute in care mai multe cupluri se saruta in fel si chip: barbati cu femei, barbati cu barbati, albi cu albi, negri cu albi, in picioare sau pe canapea, tolaniti in pat, pe o parte, tot pe pat, dar cu el (sau cu unul dintre ei) deasupra, cu varful buzelor sau frantuzeste, cu sau fara incursiuni pe restul fetei, cu sau fara cuvinte (pe care oricum nu le auzim, singura coloana sonora a lui „Kiss“ fiind un neintrerupt fasait).
Cam atata se poate spune despre film in sine, care initial a fost serializat in episoade de cate patru minute la Grammercy Arts Theater din New York. Potrivit criticului Bob Colacello, ideea de baza era aceea de a sfida prevederile Codului Hays, set de norme aplicabile industriei cinematografice americane adoptat in 1930 care interzicea orice forma de sarut mai lunga de trei secunde (interzicea de asemenea orice referire la homosexualitate ori boli venerice).
„Kiss“ pare a fi, asadar, un statement. Mai putin zgomotos, ce-i drept, decat „Blow Job“ din acelasi an (41 de minute cu profilul tanarului Deverne Bookwalter) sau „Blue Movie“ (studiu al interactiunii trupesti dintre Viva, una din multele vedete marca Warhol, si un necunoscut), dar un statement
Problema cu statement-urile e ca parte din farmecul lor se destrama, odata depasita situatia impotriva careia se revolta, ajungand sa nu mai insemne nimic peste ani, nimic altceva decat o curiozitate.
La fel si „Kiss“. In 1967, cand Codul Hays a intrat in istorie, a tarat dupa el si cele 15 minute de glorie ale filmului lui Warhol. Si duse au fost.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper