Pasarile prevestitoare. Cioara si Cucul

Un articol de Georgiana Sârbu

In intreg spatiul european, pasarile cu un colorit intunecat (unora dintre ele li se mai adauga si un regim nocturn), au fost asociate cu intunericul si moartea, motiv pentru care,  cântecul lor, noaptea sau ziua, este considerat de rau augur. Pasari cobitoare, prevestitoare de boli, nenorociri sau moarte, astfel sunt conotate aparitiile lor de catre oameni, care le-au alungat, temându-se de mesajele pe care le pot transmite. Totusi, fara a anula semnificatia acestor pasari – de mesageri funebri – , interpretarea cântecului lor este diferita, in functie de momentul, locul si modul in care se face auzit. Astfel, ele pot sa vesteasca schimbarile vremii, nasterea unui prunc (când cântecul seamana cu scâncetul unui copil mic), si chiar nunta (cântecul deasupra casei in care este o fata mare).
Cioara
Cioara este considerata, din cauza penajului inchis si croncanitului suparator, o aparitie cobitoare, de rau augur.
Conotatiile funerare sunt ilustrate de câteva credinte populare, potrivit carora, croncanitul, mai ales noaptea, e semn rau, de moarte:
„Când goraie cioara, e semn ca ti se va intâmpla ceva rau“;
„Ciori când ies noaptea, prevestesc rau“.1
Asa cum cântecul pasarilor nocturne auzit in timpul zilei e prevestitor de rau, la fel cântecul pasarilor cu un regim de viata diurn auzit noaptea e semn ca se va intâmpla ceva rau (deoarece orice schimbare a regimului de viata normal e perceputa ca fiind impotriva firii, si de aici pornesc si consideratiile privind latura lor divinatorie).
Statutul de pasare prevestitoare de moarte al ciorii scorvus frugileust este intarit mai ales de legatura biologica cu corbul scorvus coraxt, ruda sa mai mare, care nu se hraneste ca ea, doar cu graunte si insecte, ci cu hoituri, ceea ce i-a atras reputatia nedorita nu numai de  prevestitor al mortii, ci chiar de agent al mortii.
Totusi, in imaginarul popular, cioara mai este cunoscuta si pentru alte semne prevestitoare, echivalând cu o valorizare pozitiva, ceea ce, intr-un fel, atenueaza functia de prevestitoare a mortii. Astfel, ea este prevestitoare a belsugului casei („Când ti se strâng ciorile pe casa, e semn de belsug“2 ), devenind o „pasare binevoitoare omului, dorindu-i recolta buna“3 . Putem intelege dorinta ei ca omul sa aiba o buna recolta mai ales printr-un anume „interes“: daca omul are o recolta buna, are si ea de unde mânca, mai exact, de unde fura. Pasari „obraznice“, carora le place sa fure4 , ciorile pot aduce pagube insemnate in gospodaria omului (mai ales in septembrie, la culesul viilor), dar si pe câmp, unde sunt cunoscute „ravagiile“ pe care le fac la recolta de floarea-soarelui.
Cioara mai este cunoscuta si ca pasare care prevesteste schimbarile meteorologice, anuntând, in special, vremea rea, ploaia si viscolul:
„Când umbla cioarele si stancile cârâind, se va strica vremea“;
„Când vin ciorile de cu toamna, e semn ca vine si iarna“5 .
„Când sciorilet se strâng multe la un loc si nu-si afla stare sau alinare, zburând de colo-n coace, prevestesc apropierea unui viscol mare si ger, iar vara ploaie, vânturi si furtuni mari“6 .
Astfel, ciorile, pasari hibernale, „fac a vreme rea“, potrivit credintelor populare.
Cucul
Este singura pasare a carei ambivalenta este clar ilustrata in credintele populare. El este si benefic, dar si malefic, „face a bine“, dar si „a rau“. Cântecul sau, in functie de locul unde este auzit, poate prevesti atât raul (moartea, boala, nenorocul, saracia, singuratatea), când il auzi cântând din spate sau din stânga, cât si binele (sanatatea, norocul, bogatia, implinirea erotica), când il auzi cântând din fata sau din dreapta.7
Functia oraculara a cucului e legata de insasi soarta omului. El ii poate prezice, cu exactitate, potrivit credintelor, câti ani mai are de trait, sau câti mai are pâna la insuratoare (maritis): „Când auzi cucul mai inainte, zi urmatoarele: Na cucule, banul, / Ca ti-am implinit anul, apoi asculta bine de câte ori cânta, ca atâtia ani vai trai.“8
Parazitismul sau, ilustrat de obiceiul de a-si depune ouale in cuiburi straine (puii sai omorându-i apoi pe cei ai „gazdei“, care-i hraneste in continuare), adauga imaginii sale  trasaturi negative.
Latura negativa primordiala e insa data de statutul de mesager al mortii. Versurile unor cruci din Cimitirul Vesel il infatiseaza ca prevestitor al mortii.9  Sintagma „i-a cântat cucul“10, (care apare in versurile de pe unele cruci din acest cimitir), se refera chiar la statutul de pasare prevestitoare a mortii, asa cum apare in credintele populare:
„Daca trece (cânta) peste (sau aproape de) casa, e rau de moarte, trage a rau“.11
„/…/ meneste a rau inca si atunci, când cânta pe vârful casei, inaintea sau in nemijlocita apropiere a acesteia, precum pe fântâna, pe un claoi de fân sau otava apoi pe toaca din clopotnita bisericii si pe crucile din tinterim“12 .
In general, apropierea pasarilor „straine“ casei e considerata de rau augur, deoarece, venind din afara, ar putea „contamina“ spatiul casei, destinat numai membrilor de drept: familia si animalele crescute de familie. La fel se intâmpla si cu aparitia lor in cimitir: incalca spatiul sacru al mortilor. Cântând in spatiul odihnei mortilor, se considera ca vor atrage moartea.
Cântecul lor, auzit noaptea, este considerat un semn rau 13  tot pentru ca se incalca o conditie, e vorba de regimul de viata diurn. Este normal sa fie auzite cântând ziua, nu noaptea.
Baladele si doinele infatiseaza cucul nu numai ca pe un agent al prevestirii mortii 14 , ci, uneori, accentuându-i latura malefica, ca insusi agentul mortii:

„Pe poalele nucului,
Cânta puiul cucului.
Tot cânta si se jura
Ca el de acolo n-a zbura
Pana el ce n-a mânca:
Carne dulce de paic
Si ochi negri de voinic.
Tot cânta si se jura
Ca el de acolo n-a zbura

Pana el ce n-a mânca:
Iarba verde de pe coasta
Si ochi negri de nevasta.
Tot cânta si se jura,
Ca el de acolo n-a zbura,
Pana el ce n-a mânca,
Carne dulce de gaina
Si sprincene de copila.“15

Totusi, peste aceste valente negative, se suprapun altele pozitive, subliniate si ele de credintele populare. Daca, pe de o parte, cântecul lui e considerat, de bun sau de rau augur (in functie de mai multi factori), pe de alta parte, lipsa cântecului sau este semn de moarte:
„Daca nu-l auzi primavara – mori“16 .
De valentele pozitive tine credinta ca este o pasare aducatoare de noroc. Creanga pe care cucul s-a asezat sau a cântat prima oara devine un porte-bonheur pentru cel care o ia:
„Creanga pe care l-ai auzit cântând intâi, s-o tai, s-o porti la tine, caci vei fi norocos la târg“17 ; „Craca pe care cânta cucul intâi, sa o iei sa o porti in sân, ca sa asculte lumea la tine ca la cuc“, „Cranga pe care a cântat cucul se pune in lautoarea fetelor, ca sa fie dragalase la lume, cum ii si cucul dragalas„, „Când auzi cucul intâi, sa iei sare in mâna si craca de sub el, ca sunt bune de dragoste“18 .
In general, primul cântat al cucului e privit cu grija, deoarece, daca te ia prin surprindere si te prinde nemâncat, te „spurca – iti pute gura toata vara“19  si-ti poate prevesti chiar moartea.
Revenind la statutul pozitiv, benefic, acesta e intarit si de interdictia de a-l ucide, a carei incalcare atrage moartea cuiva din familie, chiar a parintilor: „Când omori un cuc, iti mor parintii“20 . O alta credinta ne atrage atentia: omorând un cuc savârsesti un pacat care trebuie numaidecât marturisit, altfel vei fi aspru pedepsit. Numai astfel poti obtine iertarea pacatului: „E pacat sa-l omori, caci nu face nici un rau /…/, iti seaca mâna daca l-ai omorât /…/, trebuie sa marturisesti acest lucru si duhovnicului“.21

Aceste pasari evidentiaza cel mai bine caracterul prevestitor cu care au fost investite in imaginarul popular. De altfel, acesta este motivul pentru care au fost prezentate. Era necesar sa dezvoltam aceasta tema luând in consideratie si elemente de alta natura (codul genealogic, alimentar etc.)  tocmai pentru a intelege de ce au fost investite cu aceasta functie prevestitoare.

NOTE:
1. A. Gorovei, op. cit., p. 50.
2. Ibidem.
3. I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit., p. 294.
4. v. I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit, p. 294: denumirea „pasarea tiganului“ se bazeaza si pe aceasta „inclinatie“ catre furt.
5. A. Gorovei, op. cit., p. 50.
6. S. Fl. Marian, op. cit., vol. II, p. 30.
7. v. S. Fl. Marian, Inmormântarea la români, Ed. Grai si suflet – Cultura nationala, Bucuresti, 1995, p. 11;
I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit., p. 299.
8. A. Gorovei, op. cit., p. 65.
9. v. Anexa II, imagini ale crucilor din Cimitirul Vesel, Sapinta, jud. Maramures.
10. v. Efrim Junghietu, ed. cit., p. 55.
11. I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit., p. 299.
12. S. Fl. Marian, op. cit., p. 11.
„Cucul, daca cânta noaptea, e a foamete, sau vor fi boale“, E. N. Voronca, Datinile si credintele poporului român, Iasi, Ed. Polirom, 1998, vol. I, p. 378.
13. v. Anexa II, balada populara „Valeanul“.
14. E. N. Voronca, op. cit., vol. I, p. 394.
15. I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit., p. 299.
16. I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit., p. 299.
17. A. Gorovei, op. cit., p. 66; nu numai creanga pe care a cântat, ci insusi cucul e folosit in vrajile, descântecele de dragoste, unde i se foloseste capul, purtat apoi totdeauna cu sine: de fete, pentru a placea baietilor la joc, iar de baieti, pentru „a avea cu cuvântul  trecere la toti.
18. „Daca auzi cucul sau cotofana prima oara, si n-ai mâncat, te spurca si-ti pute gura toata vara“, Inf.  Anca Floarea, 75 ani, Radu-Voda (ancheta, august, 2002).
19. A. Gorovei, op. cit., p. 66.
20. I. Muslea, Ov. Bârlea, op. cit., p. 299.

6 comentarii pentru “Pasarile prevestitoare. Cioara si Cucul”

  1. noiembrie 28, 2010 la 6:10 pm

    .GAJUTATI O FAMILIE AJUNSA AN PRAGUL DISPERARI CU [MANCARE HAINE]CU ORI CE AM 2 BAIETI UNU ARE 7 ANI SI 16 ANI VA ROG AJUTATIMA VA ROG MULT …ADRESA. JUDETUL. MEHEDINTI. MUNICIPIUL. ORSOVA. STRADA. PORTILE DE FIER. NR.7. AP.89. NR. TEL. 0746360548 va MULTUMESC MULT DATI MAI DEPARTE
    MA GANDESC LA CE RASPUNSURI SA LE DAU LA COPII ACUM CAND CA VIN SARBATORILE DE IARNA SI NU VOR AVEA NIMIC SA SIMTA SPIRITUL SARBATORILOR NU STIU CE POT SA MAI FAC NU MAI POT REZISTA DIN CAUZA STRESULUI DE ZI CU ZI MIA AFECTAT SI SANATATEA A MEA DAR SI A COPIILOR MEI VA MULTUMESC MULT MULT MULT ADRESA. POSTEI. STR. 1 DECEMBRIE 1918. NR 11 A. ORSOVA MEHEDINTI COD. POSTAL. 225200

  2. august 16, 2011 la 10:34 pm

    Am catva timp in care aud cantand, acasa, un cuc la orice ora,ma trezesc noaptea la doua si-l aud cantand,la opt seara stand in pat…pana si fratele meu cand a venit in vizita ai spunea sotului meu ca nu face a bine.nu stiu ce sa cred,adevarul e ca de la un tmp nu ma inteleg bine cu sotul…e ca un cosmar…
    16 august2011

  3. august 27, 2013 la 11:48 pm

    sotul meu ma intrebat daca vreau sa ini arate cucul.este ok?

  4. august 27, 2013 la 11:49 pm

    cucu este hucaria iubitului meu

  5. aprilie 17, 2014 la 11:56 pm

    de ceva vreme ma trezeste cucu noaptea, iar daca nu-mi trezesc nevasta sa-l bagam la somn, dimineatza ma trezesc umed la pantaloni, ce sa fac? sunt disperat

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper