Bestiar on-line: Trolii si bloglurkerii

Un articol de CATALIN STURZA

Bloglurkerii sau blurkerii sunt persoane care petrec foarte mult timp citind bloguri, dar care, din diverse motive, nu lasa urme ale prezentei lor in blogosfera. Ei sunt observatori tacuti care nu se alatura conversatiei din subsolul paginii si care nu se exprima pe un blog personal. Termenul e o combinatie dintre „blog“ si verbul englezesc „to lurk“, traductibil prin „a spiona“, „a pândi“.
O persoana poate alege sa ramâna un bloglurker din motive destul de diferite. Unii cititori de bloguri considera ca discutiile din subsolul destinat comentariilor sunt prea haotice sau ca a se amesteca intr-o gâlceava de subsol nu ar duce nicaieri. Altii sunt voyeuri a caror placere este sa observe din umbra si, in sfârsit, alti oameni nu comenteaza pentru ca se tem, pur si simplu, sa se expuna. Din acelasi motiv, blurkerii timizi nu-si vor deschide un blog al lor.
Daca termenul bloglurker are un sens usor peiorativ, aceasta se datoreaza faptului ca ei ignora una dintre regulile principale ale jocului din blogosfera, care spune ca toata lumea trebuie sa participe la dezbatere. In mare, blogurile comenteaza informatia de pe Internet, iar bloggerii se intersecteaza si isi lasa, reciproc, comentarii. Prin aceasta, ei se fac cunoscuti in comunitate si, chiar ascunsi in spatele unor avataruri, capata personalitate si vizibilitate. Un bloglurker, prin faptul ca nu se exprima, reprezinta o amenintare ascunsa, chiar daca in realitate nu are nici un fel de intentii ostile.
Spre deosebire de bloglurkeri, blogroachii si trollii sunt extrem de vizibili in blogosfera si lasa urme la tot pasul. Trolii reprezinta, indeobste, fiinte care nu sunt in stare de nimic bun. Greoi, agresivi si inzestrati cu un intelect rudimentar, trollii sunt mereu in cautarea unui lucru pe care sa-l faca bucatele. Cei din folclorul scandinav (si din literatura lui Tolkien) zdrobesc tot ceea ce prind sub labele lor mari, de la case la teste de muritori. Etimologia cuvântului e legata, se pare, de verbul englezesc „to troll“, care denumeste o tehnica de pescuit presupunând plimbarea unei momeli prin apa, asteptând ca pestii sa muste. Expresia „to troll for suckers“ ar insemna, astfel, „a momi fraierii“. Substantivul „troll“ numeste, totusi, monstrii lui Tolkien, iar metafora e cât se poate de sugestiva. Trolii de pe internet, din secolul XXI, strica munca si placerea unor oameni care isi vad de treaba lor.
Un troll cibernetic se baga mereu in discutii spre a le arunca in derizoriu, distrugând, practic, premisele de incredere dintre membrii unui forum sau dintre participantii la o dezbatere de pe un blog. Un troll nu se multumeste insa cu atât: prin natura sa mitocaneasca, el/ea va arunca noroi in stânga si-n dreapta, sperând sa nimereasca, prin voia intâmplarii, vreo fire mai sensibila, de a carei reactie sa-si râda apoi in barba.
Specialitatea blogroach-ilor si a trollilor este sa distruga discutii, aruncând argumente fara legatura cu subiectul acestora si intervenind cu atacuri la persoana. Ei consuma, astfel, timpul celor implicati intr-o dezbatere, demoralizeaza utilizatorii si disemineaza informatii false. Ocazional, ei reusesc sa inchida câte un forum sau câte un blog. Asa s-a intâmplat anul trecut cu unul dintre cele mai vizibile bloguri literare românesti, terorista.ro, si apoi cu blogul publicistului Dorin Tudoran. Din fericire, Dorin Tudoran a revenit in blogosfera, la adresa dorin2tudoran.wordpress.com. Prin titlul blogului sau, „Certocratia“, publicistul si-a asumat, se pare, caracterul combativ al blogosferei si riscurile implicate de prezenta trollilor in subsolul blogului sau.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper