Alegeri in Marea Britanie

Un articol de AURELIAN GIUGAL

Pe 6 mai britanicii voteaza pentru un nou parlament. Campania electorala inceputa spre sfârsitul lui martie 2010 nu a fost electrizanta, nu s-au produs spectacole de lumina si culoare ca in spatiul românesc. Cetatenii nu au fost si nu sunt momiti cu ceva lazi de bere, telefoane mobile sau pungi cu malai, dar totusi atacurile si ironia la adresa adversarului nu au lipsit pe parcursul ultimei luni. Imi aduc aminte ca in Londra fiind, am zarit un mare afis electoral, in care Gordon Brown, actualul premier, era acuzat de lipsa oricarei viziuni politice, fapt care a condus, spunea afisul, catre un dezastru economic.
Lupta in trei
Mesajul suna cam asa: vreti ca Marea Britanie sa fie in continuare in criza (sau ceva de genul). Atunci votati Labour. Daca nu, aveti alternativa: Tories. Tot spatiul panoului era umplut de figura hâd-zâmbitoare a premierului Gordon Brown. Un altul, tot impotriva laburistilor, facea referire la lipsa oricarei implicari in domeniul educatiei, premierul fiind omniprezent in toate aceste afise electorale cu caracter negativ. Pe de alta parte, laburistii au mizat in continuare pe tema lor favorita, adica adâncirea decalajelor dintre bogati si saraci, in caz ca tara se va pricopsi cu un guvern conservator.
Partidele aflate in competitie sunt numeroase, trei dintre acestea disputându-si intâietatea. Este vorba de Partidul Laburist, al actualului premier Gordon Brown, Partidul Conservator, condus de David Cameron, si Liberal-Democratii lui Nick Clegg. Dezavantajati mereu in cursa electorala de actualul sistem legislativ cu un singur tur de scrutin (au fost cazuri când liberalii au obtinut 20% din totalul voturilor, dar un numar infinit mai mic de parlamentari, acei MP alesi in urma scrutinului majoritar), liberal-democratii incearca sa dea marea lovitura in aceste alegeri, una din temele lor centrale fiind si reforma sistemului electoral; sansele ramân insa mici atâta vreme cât laburistii si conservatori sunt perfect de acord sa mentina actualul statu-quo.
De altfel, Ed Balls, important lider laburist, a concluzionat succint: nu cred in scrutinul proportional, intrucât nu cred ca o coalitie poate fi o consecinta mai buna. Istoria ne-a aratat ca sistemul coalitiilor din fruntea unui guvern nu este cea mai buna solutie in ceea ce priveste luarea deciziilor politice. La fel crede si Cameron, care a spus ca un parlament cu mai multe partide poate fi rau pentru Marea Britanie, in acord perfect cu liderul conservator fiind si Gordon Brown. Asa ca sunt slabe sperante ca actualul sistem electoral sa sufere schimbari majore, asa incât Nick Clegg si liberalii probabil mai au de asteptat pâna sa li se indeplineasca dorinta adoptarii sistemului proportional.
Dezbateri incinse
Temele de campanie au fost numeroase, discutiile fiind centrate in schimb pe câteva puncte cheie: situatia economica si adâncirea decalajelor dintre cei saraci si cei bogati, razboiul din Irak si consecintele lui pentru Marea Britanie (aici cumva cele trei partide din topul clasamentului sunt intru totul de acord, socialistii manifestându-se si ei zgomotos impotriva mentinerii trupelor in Orientul Mijlociu), problema educatiei, foarte delicata (locurile limitate din scoli, taxele de scolarizare mult prea ridicate, lucru evident atâta vreme cât se militeaza intens pentru reducerea taxelor scolare), problema emigrantilor si integrarea lor sociala, risipa banului public (si aici sunt firme privilegiate care fac afaceri la limita legalitatii cu un stat bun platnic si inconstient in ceea ce priveste fondurile publice).
O premiera in spatiul extrem de rigid britanic au fost dezbaterile televizate. S-au tinut, pâna in momentul când scriu acest text, doua astfel de dezbateri (ambele adjudecate la puncte de Nick Clegg, liderul liberal-democratilor), urmeaza cea de-a treia, finala. A doua dezbatere a avut loc chiar aici, la Bristol, la Galeriile Arnolfini, in zona vechiului port, acum dezafectat. Sosirea la Bristol a celor trei lideri ai principalelor partide aflate in competitia electorala nu a stârnit cine stie ce pasiuni dezlantuite. Cu câteva ore inainte de ora de incepere a confruntarii televizate, câtiva zeci de excentrici au ocupat centrul orasului, oferind un spectacol jalnic al unor actiuni ce se voiau de protest impotriva actualei stari de fapt sau impotriva politicii, in general. Câtiva activisti ce militau pentru stoparea razboiului in zona Orientului Mijlociu si Apropiat, câtiva care se interesau de soarta Tibetului, ceva ecologisti si socialisti si partea hard, o mâna de anarhisti, de fapt niste betivi ridicoli ce carau dupa ei câtiva câini de pripas, multe sticle cu bere si vin, un casetofon hodorogit din care rasuna o muzica dogita si un carucior de supermarket in care isi tineau proviziile bahice. Aceste jalnice specimene protestatare au fost repede imprastiate de politie atunci când au incercat sa forteze o patrundere in zona invecinata Galeriilor de Arta Moderna Arnolfini. Linistea a domnit in centrul Bristolului pe tot timpul dezbaterii, un panou urias montat intr-una din pietele centrale ale orasului fiind suficient pentru multimea dornica de bere si discursuri electorale. Adaug ca aplauzele cele mai viguroase au fost atunci când isi termina discursul Nick Clegg de la Lib Dem (prescurtarea de la Liberal Democrats).
Sansa Lib Dem?
Un recent sondaj de opinie publicat in „The Guardian“ plaseaza in fruntea optiunilor pe conservatori  (33% dintre preferinte), urmati indeaproape de liberal-democrati (30%) si de laburisti, cu doar 28%. Este important de aflat care vor fi optiunile indecisilor, dezbaterea finala la care vor lua parte cei trei lideri putând oferi un raspuns.
Este greu de anticipat care va fi rezultatul final, sistemul majoritar britanic putând rasturna iremediabil orice sondaj (poti avea multe voturi, dar importanta va fi concretizarea acestora in mandate). Oricum, Nick Clegg s-a exprimat in favoarea unei coalitii guvernamentale alaturi de laburisti, coalitie posibila doar in cazul favorabil al unei reforme electorale, greu de crezut având in vedere pozitia celor doua mari partide traditionale, Partidul Laburist si Partidul Conservator. Sa asteptam votul final din 6 mai, scrutin ce poate fi istoric pentru un partid, Liberal-Democrat, mereu dezavantajat de sistemul electoral majoritar britanic.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper