Who the f… is Alice? Alice in Tara Minunilor

Un articol de ROZANA MIHALACHE


Recomandare:acest film trebuie vazut in 3D. In orice alte conditii (cu exceptia consumului de substante ilegale, care nu este totusi o recomandare) acest film nu trebuie vazut.

Toti pedofilii si toate Lolitele din lume vor fi dezamagiti de viziunea corect-politica a lui Tim Burton asupra povestii scrise de Lewis Carroll in 1865, „Alice’s Adventures in Wonderland“ („Alice in tara minunilor“) si a continuarii ei din 1871, „Through the Looking Glass“ („Prin oglinda“), iar iubitorii de literatura bine scrisa si de filme indraznete care stiu sa o valorifice ii vor sustine in dezamagirea lor.
Jalnicul Underland
Tim Burton simplifica si as putea spune chiar banalizeaza ambele povesti, mai mult ca sigur din dorinta de a fi accesibile oricarui tip de public, indiferent de vârsta, religie, orientari sexuale (ca sa fim corecti-politic pâna la capat) sau doza de imaginatie care insoteste sau nu spectatorii.
Filmul ne arata o Alice feminista avant la lettre de 19 ani, care se pregateste sa se logodeasca cu un idiot de prima clasa pe care il detesta, iar petrecerea de logodna ii este intrerupta de Iepurele Alb (vocea lui Charlie Sheen) care o indeamna sa-l urmeze in tarâmul magic – pe numele lui adevarat „Underland“.
Alice pare ca nu-si mai aminteste de prima calatorie pe care a facut-o intr-acolo si nici de prietenii ei, sa le spunem speciali.
Asadar, cu cât se descurca mai rau in Underland, cu atât se rosteste mai des intrebarea daca ea este adevarata Alice.
Eu as avea desigur un raspuns, insa acesta nu l-ar flata prea mult pe Burton.
Revenind la poveste… Alice afla ca s-a intors printre vechii ei prieteni pentru a-i salva de suprematia Reginei Rosii (Helena Bonham Carter) si pentru a o readuce astfel la conducere pe Regina Alba (Anne Hathaway).
Dar pentru aceasta trebuia sa-l omoare pe dragonul Jabberwocky (vocea lui Sir Christopher Lee), având pe urmele ei armata de soldati-carti a Reginei cu capul mare, condusa de valetul meschin de inima rosie (Crispin Glover).
Scenariul (semnat Linda Woolverton) ar fi fost cu siguranta mai bun daca salvarea Underland-ului ar fi reprezentat scopul real al lui Alice si nu descoperirea de sine si bla bla bla-urile aferente si atât de plictisitoare, transformând aceasta calatorie magica intr-o calatorie a eroinei catre sine, total lipsita de originalitate. Aproape la fel de lipsita de originalitate si insipida ca insasi interpretarea Miei Wasikowska, ce nu a inteles nimic din Alice (in original) si probabil nici macar nu s-a deranjat sa-l citeasca pe Lewis Carroll. I-a facut agentul un rezumat.
Palarierul nebun Depp
Acum ca am terminat cu ironiile la adresa viziunii regizorale, scenariului si a interpretarii actritei din rolul principal, trebuie sa-i acordam putin credit lui Burton si sa reliefam lucrurile bune din film, incepând cu Helena Bonham Carter, care este absolut adorabila in roluri negative (vezi numai Bellatrix Lestrange in „Harry Potter“ sau Mrs. Lovett in „Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street“) si ofera o interpretare diferita maleficei Regine Rosii, care stârneste râsul si te face sa-ti doresti mai degraba sa fii ea, decât prostuta si (usor) mironosita Regina Alba.
Sa fim seriosi, e mult mai amuzant sa-ti odihnesti picioarele pe burta unui porcusor si sa strigi o data la doua minute „Taiati-i capul!“, decât sa stai si sa numeri frunzele din copaci.
Apoi Tweedledee and Tweedledum (ambii Matt Lucas) se descurca binisor ca entertaineri in lumea lui Burton, dar sigur ca omida albastra, Absolem, care fumeaza narghilea si rosteste adevaruri absolute cu vocea lui Alan Rickman, face un milion de lire.
La fel se poate spune si despre prezenta ireala a pisicii Cheshire (Stephen Fry) si despre trucurile pe care le ascunde sub zâmbetu-i malitios.
Sa nu-l uitam pe Johnny Depp in rolul Palarierului Nebun, care innobileaza produsul lui Burton prin gesturile menite sa-i dovedeasca nebunia si prin accentul pe care il adopta si cu care intreaba de zor „de ce este un corb ca o masa de scris?“.
Prin urmare, dovada ca Burton nu si-a pierdut „muchness-ul“ precum Alice este alegerea distributiei (cu exceptia Miei, in cazul in care mai era nevoie s-o spun), felul in care si-a infatisat personajele, in special pe Palarierul Nebun, cu parul portocaliu si ochii verzi si imensi ca doua oglinzi si crearea acestei lumi fantastice in 3D, care pâna la urma isi atinge scopul, te „fura“.
Cert este insa ca nu aveam nevoie de atâta corectitudine politica, menita sa arate cât de incorect-politica e lumea in care traim, mai ales pentru ca mie –si nu sunt singura in aceasta situatie – imi place „uneori sa cred sase lucruri imposibile pâna la micul-dejun“.
Oare de ce nu si lui Tim Burton?

Un comentariu pentru “Who the f… is Alice? Alice in Tara Minunilor”

  1. aprilie 29, 2010 la 3:00 pm

    Vocea Iepurelui Alb nu este interpretată de Charlie Sheen, ci de Michael Sheen.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper