Foreign Policy: Haiti – un dezastru nenatural

Un articol de CATALIN STURZA

Haiti a fost, de-a lungul istoriei sale de 200 de ani, una dintre cele mai nefericite tari ale emisferei vestice. Cutremurul din 13 ianuarie 2010, care a pus la pamânt mare parte din capitala republicii, Port-au-Prince, a fost doar unul din marile dezastre care au lovit in ultima jumatate de secol republica din Caraibe. Joshua Keating trece in revista, pentru „Foreign Policy“, sub titlul „Cea mai ghinionista tara“, catastrofele politice si naturale ce au marcat istoria recenta a acestui stat.

In anul 1957 Republica Haiti iesise dintr-o ocupatie de 19 ani a Statelor Unite si trecuse printr-un razboi sângeros cu vecinul sau, Republica Dominicana, al carei dictator ordonase masacrarea a peste 10.000 de haitieni ce locuiau la granita dintre cele doua tari. Venirea la putere in acel an a unui ministru al sanatatii, François „Papa Doc“ Duvalier, a reprezentat o raza de speranta pentru haitieni, care a fost insa rapid spulberata. Duvalier si-a consolidat o dictatura personala, si-a construit un cult al personalitatii si a adunat o avere substantiala, prin mita si extorcare. „Aproximativ 30.000 de haitieni au fost ucisi in timpul regimului de teroare al lui Duvalier, si multi altii au fugit din tara“, scrie Joshua Keating. Dupa moartea sa, in 1971, a fost urmat la putere de fiul lui de numai 19 ani, Jean-Claude, cunoscut drept „Baby Doc“. Acesta a fost inlaturat de la putere abia in 1986, la presiunile Administratiei Regan. „Dinastia Duvalier a lasat insa Haiti prada unor practici de coruptie si unei saracii din care nu si-a revenit niciodata“, comenteaza Keating.

In 1990 fostul preot romano-catolic Jean-Bertrand Aristide a fost ales presedinte, in urma a ceea ce a fost considerat primul scrutin democratic din istoria tarii. „Experimentul democratic al tarii nu a durat insa mult“, scrie Keating. Aristide a fost rasturnat printr-o lovitura de stat militara in care au fost ucisi 1500 de oameni. In 1994 Aristide a fost readus la putere, printr-o operatiune a Natiunilor Unite, pentru a-si termina primul mandat, si apoi a obtinut un al doilea mandat, intre 2001 si 2004, in urma unor alegeri contestate de comunitatea internationala. A fost inlaturat in urma unei noi lovituri de stat sângeroase.

In 2004, la mai putin de o luna de la lovitura de stat, Republica Haiti a fost lovita de o catastrofa naturala. Inundatiile au ucis, la granita dintre Haiti si Republica Dominicana, peste 1.600 de oameni, iar in luna septembrie uraganul Jeanne a ucis alti 3.000 de haitieni. „Efectele inundatiilor au fost inrautatite de despaduriri“, arata Joshua Keating. „Din cauza politicilor de mediu proaste si a saraciei, mai mult de 98 la suta dintre padurile tarii au fost taiate, eliminând stratul de sol vegetal ce ar fi putut opri apele“.

In anul 2008 „80 la suta dintre haitieni traiau cu mai putin de 2 dolari pe zi iar tara era bântuita de criza alimentara. Mass-media internationale si-a socat cititorii prin reportaje despre haitienii care fac prajituri din noroi“. In luna aprilie, dupa ce pretul orezului se dublase in decurs de sase luni, protestatarii au luat cu asalt palatul prezidential din Port-au-Prince, aparat de fortele Natiunilor Unite. Un protestatar a spus agentiei Reuters: „daca politia si trupele Natiunilor Unite trag in noi, asta e bine, pentru ca, la sfârsit, daca nu suntem ucisi de gloante, vom fi ucisi de foame“.

In toamna lui 2008 Haiti a fost lovit de patru uragane succesive in decurs de o luna – Fay, Gustav, Hanna si Ike. 800 de oameni au fost ucisi, iar un milion de haitieni au ramas fara locuinte. Un oras intreg, Gonaives sGonayivt, a fost distrus, iar ministrii haitieni au sugerat ca acesta ar trebui pur si simplu mutat. Si alte tari din zona, precum Republica Dominicana si Cuba, au fost lovite de aceleasi uragane, insa in Haiti numarul de morti a fost de aproape 10 ori mai mare din cauza distrugerilor de mediu, ce au exacerbat inundatiile, si a neputintei autoritatilor de a interveni. Antropologul Paul Farmer a numit sezonul uraganelor din Haiti „un dezastru nenatural“ si a cerut un Plan Marshall pentru reconstruirea institutiilor politice ale republicii, fara de care tara n-ar supravietui sezonului uraganelor. „Distrugerile provocate saptamâna aceasta de un seism cu magnitudinea de 7 grade“, scrie Joshua Keating, „sunt probabil mai mult decât pâna si el si-ar fi putut inchipui“.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper