Soluţia Băsescu

Un articol de BOGDAN DUCA

 Când va aparea acest articol, primul tur al alegerilor prezidentiale va fi incheiat, iar situatia va deveni cu adevarat tensionata. Aceasta pentru ca in al doilea tur electoratul democratic va trebui sa treaca peste propriile sale orientari politice pentru a alege intre mentinerea actualei situatii politice si reforma statului, asa cum este intuita aceasta de Traian Basescu si teoretizata (termen destul de pretentios, in contextul in care nu exista nici un proiect politic articulat) de intelectualii din jurul actualului presedinte.

România – starea natiunii

Mare parte dintre români sunt nemultumiti de felul in care statul functioneaza. Si au tot dreptul sa fie astfel. Birocratia este inabusitoare, fiscalitatea este de-a dreptul criminala, iar investitiile in infrastructura sunt practic invizibile. Totul se face fara cap si fara coada, sectorul bugetar este unul mamut, iar libera initiativa este blocata.
Invatamântul românesc este victima „procesului Bologna“ ce reduce standardele culturale ale pregatirii universitare pâna la un nivel intolerabil. acoala româneasca, oricum fara traditie, este victima celor mai stranii strategii si experiente educationale.
Justitia româna este inceata, iar suspiciunile de coruptie, chiar daca de cele mai multe ori sunt nedovedite, sunt departe de a fi si nefondate. De multe ori cetatenii români sunt dependenti de justitia oferita de CEDO, contribuind prin dependenta lor de aceasta curte europeana la intarirea rolului jucat de Consiliul Europei in viata de zi cu zi a europenilor. Iar cum Consiliul Europei, departe de a fi o structura internationala obiectiva, sufera de pe urma anumitor ideologii, consecintele pe termen lung nu pot fi decât dramatice (a se vedea fie doar si cazul crucifixelor din institutiile publice italiene).
In plan extern, România este angajata (fara ca cetatenii ei sa fie informati cu privire la toate consecintele) intr-un proiect istoric si ideologic de mari proportii: o Uniune Europeana ca stat unic si federal.
Cum sa te multumeasca o astfel de Românie? Cum sa nu doresti schimbarea ei in bine?
Doua cai pentru schimbare

 
Cine poate sa ofere insa aceasta schimbare? Exista cel putin doua solutii. Una dintre ele este (auto)educarea civica a cetatenilor români. Fiecare cetatean, invatând care sunt drepturile si responsabilitatile sale, constientizând ca e in acelasi timp nevoie de responsabilitate si de solidaritate, poate sa produca aceasta schimbare in bine a României. Doar ca aceasta solutie este una dificila. aocietatea româneasca nu mai are repere morale si nici macar repere culturale. Biserica, desi respectata, este ignorata si chiar clerul si ierarhia Bisericii nu dau semne ca ar avea energia pentru o autentica implicare in societate.
Teme morale, fara de care o reforma a României este practic imposibila, sunt inexistente in societatea româneasca, una mult mai toleranta decât ni se spune ca ar fi de fapt.
A doua solutie este cea politica. Iar cel ce propune aceasta solutie este actualul Presedinte al României, domnul Traian Basescu.
aolutia domniei sale pare sa sune bine. O republica prezidentiala si un guvern dominat de partidul presedintelui ar putea „de sus“ sa rezolve problemele României. Un regim politic in care legile sa nu fie interpretate, iar ordinea sa fie pastrata cu o rigoare quasi-militara ar impune si o igiena sociala eficace.
Ruperea completa de regimul comunist ar completa procesul inceput in decembrie 1989 si ne-ar oferi posibilitatea de a promova o noua elita, straina de amprenta comunista. Lustratia ar proteja sistemul de orice incercare de infiltrare venita dinspre reprezentantii fostului regim.
Am scris si cu alte ocazii despre cum cred eu ca a fost intocmita (pe genunchi si pornind de la impulsurile de moment ale presedintelui) „solutia Basescu“. Voi renunta sa imi mai repet argumentatia, oferindu-va in schimb un alt set de argumente, ce tin nu atât de speculatia intelectuala, ci de simpla realitate a faptelor.
Presedintele imoral

 
Problema e ca domnul Traian Basescu este politicianul cel mai putin capabil sa impuna un astfel de proiect. Acesta ar fi posibil daca ar fi girat de Crin Antonescu, politician curat, care nu a fost membru de partid si care este ferit de acuze de coruptie sau de implicare in afaceri necurate. Acesta a ales insa, prin adoptarea mesajului „revolutiei bunului-simt“, sa propuna prima cale, mai dificila si mai deloc populara (e probabil, desi mi-ar placea sa gresesc, ca domnul Antonescu sa fie, in momentul aparitiei acestui articol, un candidat deja iesit din cursa pentru presedintie).
Dar domnul Traian Basescu se afla si in ilegitimitate morala. Domnia sa nu a lamurit convingator relatia sa cu fostul regim. atim sigur ca a fost membru de partid, stim ca a fost comandantul navei amiral a flotei comerciale române intr-o perioada când astfel de functii presupuneau o relatie privilegiata a posesorului lor cu aparatul de partid. atim ca a fost reprezentantul in Occident al atatului Român pe chestiuni maritime, intr-o perioada când orice functie „in exterior“ presupunea cel putin un statut de informator al aecuritatii.
Dupa decembrie 1989 domnul Traian Basescu a fost membru al FaN (desi a negat acest lucru la o dezbatere publica), a fost ministru al unui guvern socialist si a promovat politic in FaN, devenit succesiv: UaD, PD si PD-L. Apartenenta sa la familia socialista mondiala nu a fost contestata de domnul Traian Basescu pâna in aprilie 2005.
Domnul Basescu este suspect in mai multe cazuri de coruptie si de trafic de influenta in aceasta perioada. Amintesc aici pe cele mai celebre: afacerea „Flota“, afacerea cu casa din strada Mihaileanu si afacerea „Cathedral Plazza“.
De asemenea, prin comportamentul sau „deschis“, domnul Basescu intra in topul politicienilor vulgari si agresivi verbal. Un om lipsit de cultura (citeste si reciteste „Levantul“ lui Mircea Cartarescu din 2004 incoace), dar si de prestanta, domnul Basescu este stingher in mediile pe care nu le poate domina prin stilul sau de strada – dovada prestatia sa submediocra in viata politica internationala.
Frontiera cu lumea interlopa

 
Domnia sa nu are, in plus, nici o echipa credibila de sustinatori. Fiica domniei sale, Elena Basescu, in ciuda imaginii publice incarcata de ridicol pe care si-a construit-o, a fost promovata in partid, fiind aleasa europarlamentar. Doamna Elena Udrea, un personaj altfel pitoresc prin costumatiile provocatoare si lipsa de cultura politica, dar periculos prin cercurile de afaceri pe care le reprezinta, este parlamentar si a ocupat si demnitatea de ministru, având cea mai importanta functie tehnica din partid: aceea de secretar general.
O alta doamna, Monica Iacob Ritzi, al carei ministeriat sta sub semnul infractiunilor penale, a fost si este inca una dintre protejatele domnului Basescu.
Unul dintre apropiatii Presedintelui este domnul atolojan, fost premier al lui Ion Iliescu, unul dintre politicienii postdecembristi ce s-au dovedit dusmani ai economiei de piata, sustinator in 1996 al proiectului Basescu si apoi recuperat in mod neinspirat de catre liberali.
In conducerea partidului si in echipa lui Traian Basescu se gasesc domnii Adrian Videanu, Radu Berceanu, Gheorghe Pogea – personaje cu un trecut cel putin dubios si cu experienta administrativa ca ministri si primar (cazul domnului Videanu) ce oscileaza intre suspiciunea de coruptie (cazul domnului Videanu – cel ce a schimbat bordurile capitalei) si cea de incompetenta (cazul domnului Pogea).
Lor li se alatura domnii Falca, aolomon, Onaca, „Pinalti“, „Don Costel“, personaje aflate la frontiera dintre politic si lumea interlopa, cu un trecut politic marcat de comunism, socialism si nationalism neo-stalinist (al Partidului Romania Mare).
Personaje politice recuperate din PaD, cu un trecut ce are continuitate pâna in epoca comunista, precum domnii Tabara sau Gherasim, sunt parlamentari, apar pe liste de ministeriabili si sunt purtatori de cuvânt neoficiali, dar autorizati, ai partidului si ai domnului Basescu.
Intelectualii decorativi


Un caz particular este reprezentat de doamna Monica Macovei. Domnia sa, considerata de propaganda pedelista ca fiind idealul politicianului din jurul domnului Basescu, este un personaj strain de valorile dreptei de la care se revendica proiectul Basescu. Doamna Macovei este o sustinatoare atât a statului-providenta, cât si a unor valori deloc de dreapta, precum casatoriile intre homosexuali si politicile pro-choice.
Oamenii de cultura din jurul Presedintelui sunt si ei mult mai putini decât alta data. E drept, unele nume au fost inlocuite, nelegitim, cu altele. Printr-un joc de imagine, personaje altfel sterse, precum Ioan T. Morar, sau jurnalisti ca Dan Tapalaga sau „Nasul“ (altfel celebru pentru emisiunile cu vedete porno si clarvazatori) devin parte a grupului „intelectualilor“ din jurul Presedintelui si instante morale ce solicita reforma profunda a României.
Intelectuali de prestigiu, precum domnii Vladimir Tismaneanu sau Horia-Roman Patapievici, sunt angrenati in misiunea dezonoranta pentru domniile lor de agenti electorali ai lui Traian Basescu, fie având initiative cel putin neinspirate (precum petitia atât de inocenta ideatic a domnului Tismaneanu), fie fiind pusi sa isi tradeze succesiv propriile valori (liberarianismul, conservatorismul si respectul fata de propriul patron – aOV, in cazul domnului Patapievici).
Personalitati puternice si cu evidente daruri politice, precum domnii Traian Ungureanu sau Cristian Preda, sunt trimise in functii politice de mic impact pentru România (ca europarlamentari), dar sunt utilizate electoral, de multe ori domnii respectivi fiind pusi sa gireze mizeriile comise de unii baroni locali pedelisti (Traian Ungureanu a aplaudat la mitingul unde aolomon si Basescu au amenintat in stil mafiot pe Mircea Dinescu ca va zbura in Bulgaria si i se va lua ferma daca se mai manifesta contra proiectului Basescu).
Aceasta ar fi echipa care doreste sa reformeze România. Doriti sa acordati puterea de a schimba România acestor oameni? Aceasta este alegerea dumneavoastra si, din România sau din exil, va promit ca o voi respecta.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper