Criminalitate si politica

Un articol de Daniel Sur

O stire aparuta in numarul din 20 iulie 2009 al cotidianului american The Washington Post a condus in SUA la o dezbatere si o reevaluare a analizelor predictivitatii fenomenelor de delincventa si a comportamentului infractional. Jurnalista Allison Klein publica un material in care arata ca in cele mai multe dintre orasele americane rata criminalitatii a scazut considerabil in primele sase luni ale anului curent. Jurnalista americana constata ca America urbana a devenit brusc mai putin violenta, intre noiembrie 2008 si ianuarie 2009, si a ramas la fel, pâna in luna iunie. Si când vorbeste despre criminalitate autoarea are in vedere cei trei indicatori majori: omuciderile, jafurile si agresiunea sexuala.

Daca orase ca Baltimore, Dallas si New Orleans nu au anuntat nici o schimbare in ratele lor de omucidere, orase precum Boston, New York, Charlotte si Atlanta, din est, pâna la Seattle, San Francisco si Los Angeles, in vest, au raportat ca omuciderile au scazut in mod dramatic, cu corectii cuprinse intre 11% , pâna la uimitorul 67%. Oricum, in nici un oras important din SUA nu s-a inregistrat vreo crestere accentuata a violentei.
De ce aceasta scadere brusca a omuciderilor in mediul urban?  Atât teoria descurajarii infractionalitatii cât si teoria liberala, care coreleaza bunastarea economica cu nivelul infractional, nu pot explica aceasta diminuare a comportamentului infractional urban. Motivele sunt evidente: din cauza recesiunii economice cu care se confrunta SUA, tot mai putini politisti au fost prezenti pe strazi, iar rata somajului este in continuare mare.  Consumul de droguri este inca foarte raspândit.  Proportia consumatorilor de droguri in rândul adolescentilor (tinerilor) si-al populatiei adulte a crescut.
Dar nu toti criminalistii americani au fost surprinsi de scaderea brusca a omuciderilor urbane.  In anul 2008, un numar de specialisti criminalisti au prezis ca numarul omuciderilor ar putea sa scada, in functie de cine va câstigat alegerile prezidentiale.
Alegerea primului presedinte de culoare din istoria SUA si sfârsitul administratiei Bush au legitimat, in primele luni din 2009, guvernarea in ochii majoritatii americanilor. Afro-americani si alte minoritati rasiale, care locuiesc in mod disproportionat in orase, au fost profund afectati de aceste evenimente politice. Instalarea lui Barack Obama la Casa Alba a creat o emulatie pozitiva in rândul acestora si a avut ca efect o mai mare incredere in guvern si in procesul politic, iar sentimentele lor pozitive raportate la noul presedinte au condus la rate mai mici ale violentei urbane.
Psihologii, sociologii si istoricii americani au ajuns sa aiba, astfel, la dispozitie un dosar tot mai mare de dovezi care sugereaza ca rata violentei in rândul adultilor este determinata de sentimentele acestora fata de societate si de guvern, si este direct proportionala cu gradul de incredere in politicienii alesi. Gary LaFree, fostul presedinte al Societatii Americane de Criminologie, a subliniat ca, in ultimii ani, manifestarile antisociale in SUA sunt strâns legate de proportia americanilor care au incredere guvern si cu proportia celor care cred in cinstea functionarilor guvernamentali.  Când sondajele de opinie publica indicau o rata de incredere mare, asa cum a fost cazul in anii 1950, in timpul administratiei Eisenhower, rata violentelor era scazuta. Atunci când sondajele indicau o incredere scazuta, cum a fost cazul anilor 60, rata violentelor a fost ridicata.
De ce are increderea in guvern un impact atât de profund asupra violentei interpersonale? Perceptia unui numar tot mai mare de oameni este aceea ca guvernul joaca un rol important in determinarea modului in care se percep pe ei insisi si cum se percep in societate.  Daca subiectii cred ca guvernul apara valorile lor, vorbeste pentru ei si actioneaza in numele lor, creste respectul de sine al acestora si increderea in relatiile cu persoane din afara familiilor lor. Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca cetatenii au impresia ca sunt reprezentati,  sunt inclusi si partasi. Când oamenii pun la indoiala onestitatea si competenta functionarilor publici si legitimitatea guvernului lor, se pot simti frustrati, instrainati si dezonorati. Aceste sentimente, la rândul lor, pot stimula sentimente de ostilitate, impotrivire si de agresivitate care conduc la violenta impotriva prietenilor, cunostintelor si strainilor.  Increderea in guvern nu este singura conditie prealabila pentru rate mai mici de violenta, dar este o conditie puternica si persistenta.
Se pot aplica aceste concluzii de interdependenta intre criminalitate si politica si in alte zone geografice? Este o intrebare legitima in contextul in care asistam la o asa numita „internationalizare“ a violentei la nivelul diferitelor societati, state si natiuni prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime.
Conform datelor publicate de catre United Nations Office on Drugs and Crime si Centre for International Crime Prevention, numarul crimelor comise anual in România este de trei ori mai mic decât in tarile Uniunii Europene. Media omorurilor in tara noastra este de 3 la suta de mii de locuitori, in timp ce in Uniune este de 9 la suta de mii de locuitori.
Cea mai inalta rata a criminalitatii se inregistreaza in Finlanda, 12 omoruri la suta de mii de locuitori si in Danemarca, 11 crime la suta de mii de locuitori. Nici Portugalia nu sta foarte bine la acest capitol. Anual, in aceasta tara se inregistreaza 10 crime la suta de mii de locuitori. La mica distanta se afla Franta, cu 8 omoruri la suta de mii de locuitori.
Plecând de la aceste date se poate trage concluzia ca românii, dintre toti cetatenii Uniunii Europene, cred in guvernul lor, considera ca acesta apara valorile lor, vorbeste pentru ei si actioneaza in numele lor. Ca au cel mai mare respect de sine si incredere in relatiile cu persoane din afara familiilor lor. Asa sta cu adevarat situatia? Daca ar fi sa luam in discutie alti indicatori, situatia s-ar prezenta exact pe dos.
In ceea ce priveste doar tara noastra, volumul criminalitatii se afla pe un trend ascendent, conform datelor de pe site-ul Inspectoratului General de Politie. Astfel, in anul 2004 s-au inregistrat 1.006 de infractiuni, in anul 2005 – 961 infractiuni, in anul 2006 – 1077, in anul 2007 – 1305, iar in anul 2008 – 1344 de infractiuni.
Pe baza acestor cifre, insa, putem spune ca românii, cu exceptia anului 2005, când volumul a avut o usoara scadere, sunt tot mai frustrati, instrainati si dezonorati, si pun la indoiala onestitatea si competenta functionarilor publici si  legitimitatea guvernului lor.
Nu stim daca asa stau lucrurile. Inca nu avem dovezile statistice care sa sugereze ca rata violentei este direct proportionala cu gradul de incredere in politicienii alesi. Nu exista inca un studiu relevant care sa coreleze criminalitatea si politica in zona europeana. Pâna la aparitia unui astfel de studiu, ramânem doar cu interesanta teza a criminologilor americani si cu intrebarea daca o astfel de teorie are relevanta si in spatiul european.

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper