Ce va urma acum?

Un articol de VALENTIN PROTOPOPESCU

Exista viata dupa 6 decembrie? Din pacate, raspunsul este pozitiv. Spun „din pacate” pentru ca, indiferent cine a câstigat alegerile prezidentiale, situatia care trebuie gestionata economic, dar si politic, institutional si chiar moral, este una devastator de complicata.

Daca vreti, turul doi al scrutinului electoral seamana cu o partida intre doi boxeri, lupta al carei rezultat nu va ferici pe nici unul dintre combatanti: invinsul se va retrage cu coada intre picioare, in huiduielile multimii; invingatorul va sucomba in urma pumnilor primiti. Altfel spus, daca Basescu pierde, el va fi „linsat”, „masticat”, „ingurgitat” si transformat in obiect de antropofagie de catre locotenentii sai din partidul PD-ului originar, in vreme ce falsii liberali si clericii-lefegii de circumstanta se vor intoarce in rândul societatii civile pe care au tradat-o, nereprezentând-o nicicând cu-adevarat. Geoana, daca va câstiga, va trebui sa gestioneze o tara in profund faliment, o natiune care abia in 2010 va intra autentic in criza economica, deoarece anul acesta, fiind perioada electorala, consecintele dure ale recesiunii au fost atenuate pe toate caile posibile de cabinetele succesive Boc I, II si III. Pe de alta parte, Mircea Geoana are de gestionat involburarea fomista a baronilor rosii, puseurile doctrinar-interesate ale liberalilor si veleitatile de independenta ale premierului Iohannis. Plus cerintele autonomiste maghiare. Nu in ultimul rând, imperativele contractuale venite dinspre FMI, extrem de impopulare pentru masele de bugetari. Nu va fi deloc usor, chiar daca pericolul Traian Basescu va tine de istorie si anecdoctica, iar PD-ul va fi scazut undeva pe la 8-10%.
Daca Traian Basescu va fi invingator, lucrurile devin extrem de clare. Ca de obicei in istoria lor milenara, românii se vor da cu cel puternic, iar câstigatorul, exact ca la poker, va umfla potul cel mare. Presedintele va transforma in realitate proiectul parlamentului unicameral, cu un numar restrâns de alesi, usor de controlat, va organiza anticipate, va creste la 50% PDL-ul, va umbla la dosarele sponsorilor politicienilor adversi, va racola parlamentari din toata zarea si-si va impune vointa asupra legislativului, anexându-si cu si mai multa forta executivul, neevitând sa exercite presiuni majore asupra justitiei. In presa, contestarile fie or sa dispara, fie vor fi izolate. Presedintele va conduce cu mâna de fier România, inspre beneficiul economic al propriilor baroni, in vreme ce populatia va plati pretul crizei si al succesiunii magnatilor de partid. Tot rau va fi, desi formal lucrurile se vor petrece „democratic”, prin consultarea propagandistica si saptamânala a „poporului suveran”.
Indiferent cine va fi câstigatorul alegerilor de la 6 decembrie, românii vor pierde. Singura intrebare este: care e deficitul cel mai putin nociv? Care e raul cel mai mic? Logic, fara pic de amnezie pentru crimele din 13-15 iunie 1990 sau din semptembrie 1991 ori pentru jaful din epoca Vacaroiu sau pentru abuzurile si privatizarile cu cântec din perioada Nastase, crezul democratic spune ca orice schimbare prin scrutin electoral este o amendare a insuccesului precedent si investirea cu speranta a unui nou pol politic. Fara incercarea de a ameliora electiv peisajul politic jocul democratic ia sfârsit. De aceea, suntem datori sa incurajam schimbarea, chiar daca nimeni nu ne garanteaza ca am ales bine. Singura proba este timpul si calitatea guvernarii. Din punctul meu de vedere, din actualul blocaj institutional si politic nu se poate iesi decât prin schimbarea persoanelor. Normalizarea raporturilor intre puterile statului este miza acestor alegeri de la 6 decembrie. Varianta alternativa, daca e sa tinem seama de continutul empiric al ultimului „cincinal”, cred ca este nociva si ca nu s-ar mai cuveni repetata. Insa fiecare voteaza dupa cum il taie capul…

Comentariile sunt inchise.

epaper Legenda comenzi: instructiuni_epaper