participa Cosmin Borza, Bianca Burta-Cernat, Paul Cernat, Marius Chivu, Daniel Cristea-Enache, Alex Goldis, Mihai Iovanel, Dan C. Mihailescu, Marius Mihet, Nicoleta Salcudeanu, Simona Sora, Adriana Stan, Alex Stefanescu, Andrei Terian, Claudiu Turcus; + o ampla trecere in revista a anului 2009, semnata Ion Bogdan Lefter, care va fi publicata ca bonus intr-o postare ulterioara
(i) Fiction
1. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
2. Liviu Birsan, Asylant, Curtea Veche
3. Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, Polirom
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, Paralela 45
2. Doina Cornea, Jurnal – ultimele caiete, Fundatia Academiei Civice
3. Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici (coordonatori), Str. Revolutiei nr. 89, Polirom
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romanesca
2. Claudiu Komartin, Un anotimp in Berceni, Cartier
3. Iulian Tanase, Adora, Art
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romanesca
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii. O perspectiva monografica, Humanitas
3. Dan Damaschin, Cercul Literar de la Sibiu/Cluj. Deschidere spre europeism si universalitate, Zenit
(v) Eseu
1.
2. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universitatii Transilvania din Brasov
3. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu-Mihail Sebastian, Polirom
(vi) Publicistica
1. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, Polirom
2. Tudor Octavian, Alte povestiri la cafeaua de dimineata, Polirom
3. Eugen Istodor, Dictionarul ideilor fixe. Dupa 20 de ani, Polirom
(vii) Editii critice, antologii
1. Gabriela Omat, Modernismul literar romanesc in date (1880-2000) si texte (1880-1949), ICR
2. Konrad Petrovszky si Ovidiu Tichindeleanu (coordonatori), Revolutia romana televizata. Contributii la istoria culturala a mediilor, Idea Desing & Print
3. Eugeniu Coseriu, Omul si limbajul sau. Studii de filosofie a limbajului, teorie a limbii si lingvisticii generale, Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi (antologie, argument si note de Dorel Finaru)
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romanesca
2. Andrei Gorzo, Bunul, raul si uratul in cinema, Polirom
3. Corina Sabau, Blocul 29, apartamentul 1, Polirom
(ix) Evenimente culturale
1. Premiul Nobel pentru Herta Müller si seria de intalniri ale lui Salman Rushdie cititorii romani
2. Nicolae Manolescu la 70 de ani (cu setul de carti de la Paralela 45), dosarele omagiale si receptarea foarte critica a Istoriei sale
3. Revigorarea BPT (Jurnalul National), colectiile Adevarul, dar si Integrala Ioan Chirila (Gazeta Sporturilor)
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, Polirom
2. Lucian Dan Teodorovici, Celelalte povesti de dragoste, Polirom
3. Dragos Voicu, Coada, Cartea Romaneasca
Lucian Dan Teodorovici, unul dintre liderii noii generatii de prozatori, pare ca nu se mai multumeste cu plasari marginale, minimaliste, ci doreste centralitatea. In ultimul sau volum, el dezvolta problematici mari, esentialiste, pornind de la evenimente minore, anodine. Demersul poate fi admirabil, dar rezultatul imi pare dezamagitor: proze dezechilibrate de interventii naratoriale justificative, numeroase personaje artificiale, polifonie fortata etc.
Poate ca sunt nedrept introducand un debut in aceasta sectiune, insa romanul Coada al lui Dragos Voicu imi pare simptomatic pentru o maniera ce a marcat destule creatii din ultima vreme: succesul facil prin preluarea unei retete artistice la moda. Castigand concursul de la Cartea Romaneasca, volumul sau a intrat fals in prim-plan.
(xi) Cartea anului
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
(i) Fiction
1. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
2. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
3. Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Humanitas
(ii) Nonfiction
1. Sanda Golopentia, Viata noastra cea de toate zilele, Curtea Veche
2. Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, Paralela 45
3. Ion Vianu, Exercitii de sinceritate, Polirom
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
2. Claudiu Komartin, Un anotimp in Berceni, Cartier
3. Anca Mizumschi, Anca lui Noe, Humanitas
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas
3. Romanita Constantinescu, Pasi pe granita. Studii despre imaginarul romanesc al frontierei, Polirom
(v) Eseu
1. Mircea Mihaies, Despre doliu. Un an din viata lui Leon V., Polirom
2. Vasile Ernu, Ultimul eretici ai Imperiului, Polirom
3. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu − Mihail Sebastian, Polirom
(vi) Publicistica
1. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, Polirom
2. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
3. Dan Petrescu, Secta ginditorilor de estrada, Polirom
(viii) Debut
1. Corina Sabau, Blocul 29, apartamentul 1, Polirom
2. Ovidiu Pop, Trickster, Polirom
3. Dragos Voicu, Coada, Cartea Romaneasca
(x) Cele mai proaste carti ale anului
Nu-mi vine in minte nicio carte ,,catastrofala aparuta anul trecut. Despre cartile foarte proaste pe care nu le ia nimeni in serios nici nu ar avea rost sa discutam: nu sint nocive, pentru ca nici nu li se observa existenta; lucrurile se schimba abia atunci cind vine vorba de volume care, desi submediocre, sint flagrant supraevaluate de critica. Cum nu am, deocamdata, la dispozitie niciun exemplu de carte care sa poata fi asezata pe acelasi raft cu un volum de Antoaneta Zaharia sau de Alain Gavrilutiu, nu risc un raspuns…
CARTEA ANULUI
Varujan Vosganian, Cartea soaptelor
(i) Fiction
1. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
2. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
3. Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, Polirom
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Nicolae Manolescu, Viata si carti, Paralela 45
2. Virgil Nemoianu in dialog cu Sorin Antohi, Romania noastra…, Editura MLR
3. Ion Vianu, Exercitiu de sinceritate, Polirom – ar fi trebuit sa adaug si noul volum din Jurnalul lui Radu Petrescu, Paralela 45, dar mi-am propus sa mentionez doar autori in viata
(iii) Poezie
1. Anca Mizumschi, Anca lui Noe, Humanitas
2. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
3. Alexandru Musina, Regele diminetii, Tracus Arte
(iv) Critica si istorie literara
1. George Ardeleanu, N. Steinhardt, paradoxurile libertatii, Humanitas
2. Romanita Constantinescu, Pasi pe granita. Studii despre imaginarul frontierei, Polirom
3. Gelu Negrea, Dictionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z), Cartea Romaneasca
(v) Eseu
1. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, Polirom
2. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau. Nae Ionescu-Mihail Sebastian – cu toate rezervele majore pe care le am fata de acest volum… – , Polirom
3. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare central-europeana, Editura Universitatii Transilvania
(vi) Publicistica
1. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare. Poeziar, Polirom (cu precizarea ca e vorba aici de mai mult – sau si de altceva – decit publicistica propriu-zisa)
2. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
3. Dan Petrescu, Secta ginditorilor de estrada, Polirom
(vii) Editii critice, antologii
1. G. Calinescu, Opere VII, VIII. Publicistica, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta
2. Emilia Drogoreanu, F.T. Marinetti, Manifestele futurismului, Art
3. Marin Sorescu, La Lilieci, Art, editie ingrijita de Sorina Sorescu (chiar daca nu e vorba de o editie critica, este totusi o editie completa si definitiva a ciclului, cu un numar semnificativ de inedite).
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
1. Corina Sabau, Blocul 29, apartamentul 1, Polirom
2. Stoian G. Bogdan, Chipurile, Cartea Romaneasca
(ix) Evenimente culturale
1. continuarea seriei de Opere G. Calinescu. Publicistica (vol. VII, VIII)
2. finalizarea Dictionarului general al literaturii romane (volumul sapte)
3. vizita in Romania a lui Salman Rushdie
(xi) Cartea anului
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
Precizare: lista e provizorie, virtualmente amendabila de lectura unor carti semnificative care, deocamdata, mi-au scapat.
(i) Fiction
1. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
2. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom.
3. Matei Florian, Si Hams Si Regretel, Polirom.
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Radu Petrescu, Pentru buna intrebuintare a timpului. Jurnal 1971-1976, Paralela 45.
2. Constanta Buzea, Crestetul ghetarului, Humanitas.
3. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier.
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
2. Emil Brumaru si Veronica D. Niculescu, Basmul Printesei Repede-Repede, Polirom
3. Sebastian Reichmann si Dan Stanciu, Dimensiunea «Umbrella», Art
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca.
2. Balasz Imre Jozsef, Avangarda in literatura maghiara din Romania, Bastion.
3. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas.
(v) Eseu
1. Mircea Mihaies, Despre doliu, Polirom
2. Nadia Anghelescu, Identitatea araba. Istorie, limba, cultura, Polirom
3. Andreea Rasuceanu, Cele doua Mantulese, Vremea
(vi) Publicistica
1. Andrei Gorzo, Bunul, raul si uratul in cinema, Polirom.
2. Alex Leo Serban, 4 decenii, 3 ani si 2 luni cu filmul romanesc, Polirom.
3. Ioana Parvulescu, Intoarcere in secolul 21, Humanitas.
(vii) Editii critice, antologii
1. Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, editie ingrijita de Ioana Bot si Adrian Tudurachi, Casa Cartii de Stiinta.
2. Erotographos 50 + 1 (coord. Antoaneta Tanasescu), Scrisoarea de iubire, dragoste, amor, Ars Docendi
3. Genealogii ale postcomunismului, (coord. Adrian T. Sirbu, Alexandru Polgar), Idea Design & Print.
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca.
2. Matei Florian, Si Hams Si Regretel, Polirom
3. Ovidiu Pop, Trickster, Polirom.
(ix) Evenimente culturale
1. Intilnirea cu publicul si lectura lui Salman Rushdie de la Teatrul Odeon.
2. Festivalul International de Literatura, Polirom / Clubul Taranului Roman.
3. Povestitorii de la Sosea, Clubul Taranului Roman.
(xi) Cartea anului
Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom.
(i) Fiction
1. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
2. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
3. Radu Tuculescu, Stalin, cu sapa-nainte!, Cartea Romaneasca
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Constanta Buzea, Crestetul ghetarului. Jurnal 1969-1971, Humanitas
2. Virgil Nemoianu, Sorin Antohi, Romania noastra. Conversatii berlineze, MNLR
3. Gabriel Andreescu, L-am urat pe Ceausescu. Ani, oameni, disidenta, Polirom
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca,
2. Mircea Barsila, Monede cu portretul meu, Pamantul, Pitesti
3. Ion Monoran, Eu insumi, Viorel Marineasa si Daniel Vighi, Cartea Romaneasca
(iv) Critica si istorie literara
1. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas
2. Gelu Negrea, Dictionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z), Cartea Romaneasca
3. Alex. Stefanescu, Cum te poti rata ca scriitor. Cateva metode sigure si 250 de carti proaste, Humanitas
(v) Eseu
1. Mircea Mihaies, Despre doliu. Un an din viata lui Leon W., Polirom
2. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, Polirom
3. Nicolae Breban, Tradarea criticii, Ideea Europeana
(vi) Publicistica
1. Dan Petrescu, Secta ganditorilor de estrada, Polirom
2. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare. Poeziar, Polirom
3. Tudor Octavian, Alte povestiri la cafeaua de dimineata, Polirom
(vii) Editii critice, antologii
1. G. Calinescu, Opere, VII-VIII. Publicistica (1948-1957), editie coordonata de Nicolae Mecu, Academia Romana/ Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta
2. Ioana Bot si Adrian Tudurachi: Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, Casa Cartii de Stiinta
3. Anton Pann, Spitalul amorului sau Cantatorul dorului, Compania
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
3. Corina Sabau, Blocul 29, apartamentul 1, Polirom
(ix) Evenimente culturale
1. Premiul Nobel pentru Literatura acordat Hertei Müller
2. Relansarea colectiei Biblioteca pentru Toti de catre Jurnalul National
3. Turneul lui Salman Rushdie in Romania
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu – Mihail Sebastian, Polirom: nu cea mai proasta, dar cu siguranta cea mai tendentioasa
2. Toader Paleologu, Era suparaciosilor, Curtea Veche: de preferat totusi activitatii ministeriale…
3. Nora Iuga, Hai sa furam pepeni, Polirom: in aceeasi linie de ravna suprarealista a autoarei
Nota: Selectia este facuta pe autori cu o anume notorietate, nu pe batalioanele grafomanilor obscuri. Invers decat la topurile obisnuite, prima pozitie e aici cea mai compromitatoare pentru un autor.
(xi) Cartea anului:
ex aequo: Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
(i) Fiction
1. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
2. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
3. Adrian Schiop, Zero grade Kelvin, Polirom
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, Paralela 45
2. Radu Petrescu, Pentru buna intrebuintare a timpului. Jurnal 1971-1976, Paralela 45
3. Doina Cornea, Jurnal – ultimele caiete, Fundatiei Academiei Civice
(iii) Poezie
1. Alexandru Musina, Regele diminetii, Tracus Art
2. Claudiu Komartin, Un anotimp in Berceni, Cartier
3. Radu Vancu, Monstrul fericit, Cartier
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Paul Cernat, Modernismul retro in romanul romanesc interbelic, Art
3. Dan Damaschin, Cercul literar de la Sibiu/Cluj. Deschidere spre europeism si universalitate, Zenit
(v) Eseu
1. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas
2. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, Polirom
3. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universitatii Transilvania
(vi) Publicistica
1. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, Polirom
2. Tudor Octavian, Alte povestiri la cafeaua de dimineata, Polirom
3. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
(vii) Editii critice, antologii
1. Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, editie ingrijita de Ioana Bot si Adrian Tudurachi, Casa Cartii de Stiinta.
2. Konrad Petrovszky, Ovidiu Tichindeleanu (coordonatori), Revolutia romana televizata. Contributii la istoria culturala a mediilor, Idea Desing & Print
3. Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici (coordonatori), Str. Revolutiei nr. 89, Polirom
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Stoian G. Bogdan, Chipurile, Cartea Romaneasca
3. Marius Conkan, Soporia, Vinea
(xi) Cartea anului
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
(i) Fiction
1. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca; Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom (aleg varianta ex aequo pentru ca cele doua romane ilustreaza aceasi tendinta, a povestii care trece granita dinspre memorie catre literatura; tendinta comuna mi se pare mai relevanta decat alegerea – evident, posibila – intre un titlu sau altul).
2. Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, Polirom (aici am votat, iarasi, nu doar un roman bun, ci si o tendinta – aceea a romanului-roman conectat inteligent la actualitate).
3. Sebastian A. Corn, Adrenergic!, Millenium Press (editorial vorbind, e o prima editie, desi pagina de garda mentioneaza edtia a doua; prima editie a aparut de fapt intr-un numar special dintr-un ziar); Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Humanitas
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, Paralela 45
2. Virgil Nemoianu, Sorin Antohi, Romania noastra. Conversatii berlineze, MNLR
3. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
(iii) Poezie
1. Alexandru Musina, Regele diminetii, Tractus Arte
2. Elena Vladareanu, Spatiu privat, cu 33 de ilustratii de Dan Perjovschi, Cartea Romaneasca
3. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii. O perspectiva monografica, Humanitas; Victor Durnea, De la Societatea Scriitorilor Romani la Uniunea Scriitorilor din Romania, vol. I (1909-1925), Convorbiri literare
3. Paul Cernat, Modernismul retro in romanul romanesc interbelic, Art
(v) Eseu
1. Magda Mihailescu, François Truffaut. Barbatul care iubea filmele, Curtea Veche
2. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, Polirom
3. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universitatii Transilvania, Brasov
(vi) Publicistica
1. Dana Fodor Mateescu, Fetitele din Cimitirul Rosu, Editura Mateescu (o carte de reportaje cu totul extraordinare – literar, publicistic, uman. Poate le-ati citit prin Adevarul, acum cativa ani; daca nu, confirmati din pacate ca reportajul e o specie la fel de moarta ca tragedia. Jurnalismul de top s-a concentrat aproape exclusiv in zona editorialelor si opiniilor – cum si arata pozitiile 2 si 3. Prefer acest volum de debut unor nume mari si unor volume pe masura nu pentru a repara simbolic aceasta situatie, ci pentru ca volumul este, repet, extraordinar).
2. Dan Petrescu, Secta ganditorilor de estrada, Polirom; Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare. Poeziar, Polirom
3. Nicolae Coande, Revansa chipurilor, Editura Maiastra, Targu Jiu
(vii) Editii critice, antologii
Editii critice
1. Gabriela Omat, Modernismul literar romanesc in date (1880-2000) si texte (1880-1949), vol. I-II, ICR (cartea poarta mentiunea 2008, dar a aparut in primavara lui 2009 – cand a si avut primele cronici).
2. Nicolae Mecu: G. Calinescu, Opere. Publicistica, vol. VII-VIII, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta
3. Niculae Gheran, Andrei Moldovan, Liviu Rebreanu prin el insusi, Editura Academiei
Antologii
1-2. Adrian T. Sirbu, Alexandru Polgar (editori), Genealogii ale postcomunismului, Idea Design & Print; Konrad Petrovszky si Ovidiu Tichindeleanu (editori), Revolutia romana televizata. Contributii la istoria culturala a mediilor, Idea Desing & Print
(viii) Debut
Data fiind calitatea titlurilor si autorilor de mai jos, reiese ca 2009 a fost un an exceptional pentru debuturi; ordinea autorilor e alfabetica.
Alexandru Budac, Byron in retea sau Cum a ramas libera canapeaua doctorului Freud, Humanitas
Simona Dragan, Creatie si putere. Concepte discursive in poststructuralism, Ideea Europeana
Dana Fodor Mateescu, Fetitele din Cimitirul Rosu, Editura Mateescu
Andrei Gorzo, Bunul, raul si uratul in cinema, Polirom
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
(ix) Evenimente culturale
Finalizarea proiectului de facsimilare a manuscriselor lui M. Eminescu; aparitia volumului 7, ultimul, din prima editie a Dictionarului General al Literaturii Romane (cu multe imperfectiuni de detaliu, remediabile macar partial la o a doua editie care deja se pregateste, dictionarul impune a big picture deocamdata fara contracandidat).
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau. Nae Ionescu – Mihail Sebastian, Polirom.
(xi) Cartea anului
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
DAN C. MIHAILESCU
(i) Romane
1. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
2. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
3. ex aequo : Daniela Zeca, Istoria romantata a unui safari, Polirom & Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Humanitas
(ii) Memorialistica :
1. Cicerone Ionitoiu, Din tara sarmelor ghimpate, Polirom
2. Oana Pellea, Jurnal, Humanitas
3. Constantin Argetoianu, Insemnari zilnice, vol. 10, Machiavelli
(iii) Poezie
Asa cum (nu) vad eu lucrurile, nu se acorda. Dar nici sa pierd trei pozitii nu-mi permit. Drept pentru care, cu voia dvs., cu trei traduceri:
1. Jean Sévilla, Corectitudinea morala, trad. Alina Daniela Marinescu, Paul Marinescu, Humanitas
2. Stieg Larsson, Millenium 3, trad. Elena-Maria Morogan, Trei
3. Roberto Saviano, Gomora, trad. Corina Petroff, Adriana Stanescu, Univers
(iv) Critica, istorie literara
1. Stefan Lemny, Les Cantemir, Complexe si Institutul Cultural Roman
2. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
3. Bogdan Badulescu, Caragiale in Orient Expres, Levant
(v) Eseu
1. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau. Nae Ionescu – Mihail Sebastian, Polirom
2. Octavian Saiu, Beckett. Pur si simplu, Paideia
3. Nicolae St. Noica, Neamul Noica, Cadmos
(vi) Publicistica
1. Cristian Paunescu, Marian Stefan, Legendele Batranei Doamne, Oscar Print
2. Petre Turlea, Ion Antonescu intre extrema dreapta si extrema stanga, Semne
3. Bogdan Tataru-Cazaban, Mihail Neamtu, In honorem Andrei Plesu, Humanitas
(vii) Editii
1. Dora Mezdrea, C. Noica in arhivele Securitatii, Humanitas si Muzeul Literaturii Romane
2. Vasile Marculet, coord., Dictionarul domnilor Tarii Romanesti si ai Moldovei, Meronia
3. Antoaneta Tanasescu, coord., Scrisoarea de iubire, dragoste si amor, Ars Docendi
(viii) Debut
Andreea Rasuceanu, Cele doua Mantulese, Vremea
(ix) Eveniment cultural
1. Stan Stoica, coord., Dictionarul biografic de istorie a Romaniei, Meronia
2. Caietul Cioran, L’herne (Laurence Tacou, Vincent Piednoir) si Institutul Cultural Roman
3. Ex aequo : Manuscrise bizantine in colectii bucurestene, Institutul Cultural Roman & Nicolae St. Noica, Palatul Regal, Cadmos
(x) In loc de cele mai proaste carti ale anului (pe care n-am ajuns sa le citesc !) mai semnalez de bine trei :
1. Radu Oltean, coord., Bucuresti 1459 – , ARCUB
2. Magda Mihailescu, François Truffaut, barbatul care iubea filmele, Curtea Veche
3. Oana si Cornel Constantin Ilie, Gheorghe Cristescu «Plapumarul», Semne
(xi) Cartea anului
Nicolae Manolescu, Viata si carti, Paralela 45
(i) Fiction
1. Augustin Buzura, Raport asupra singuratatii, Polirom
2. Radu Tuculescu, Stalin, cu sapa-nainte, Cartea Romaneasca
3. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
(fara indoiala, a fost anul fictiunii; ar fi de numit cel putin zece carti de proza exceptionale; o premiera este faptul ca marea majoritate a volumelor sunt publicate de Polirom – Cartea Romaneasca, lasand anul acesta mult in urma concurenta; prin urmare, alaturi de cele deja nominalizate, tin sa amintesc si urmatoarele, la fel de valoroase: Andrei Simut, Calvarium, Bastion; Florin Lazarescu, Lampa cu caciula, Polirom; Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca; Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Humanitas; Nora Iuga, Hai sa furam pepeni, Polirom; Lucian Dan Teodorovici, Celelalte povesti de dragoste; Dan Persa, Cartile vietii, Cartea Romaneasca)
(ii) Nonfiction
1. Alex. Stefanescu, Jurnal secret. Dezvaluiri complete (2003-), Corint
2. Constantin Toiu, Memorii intarziate (Memorii din cand in cand IV), Cartea Romaneasca
3. Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, Paralela 45
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
2. Caludiu Komartin, Un anotimp in Berceni, Cartier
3. Radu Vancu, Monstrul fericit, Cartier
(iv) Critica si istorie literara
1. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii. O perspectiva monografica, Humanitas
2. Daniel Cristea-Enache, Timpuri noi, Cartea Romaneasca
3. Alex. Stefanescu, Cum te poti rata ca scriitor. Cateva metode sigure. 250 de carti proaste, Humanitas
(v) Eseu
1. Ioana Parvulescu, Intoarcere in secolul 21, Humanitas
2. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai Imperiului, Polirom
3. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universitatii din Brasov
(vi) Publicistica
1. Adriana Babeti, Prozac. 101 pastile pentru bucurie, Polirom
2. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, Polirom
3. Toader Paleologu, Era suparaciosilor, Curtea Veche
(vii) Editii critice, antologii
1. Valeriu Anania, Amintirile peregrinului apter, prefata de Mircea Muthu, cronologie de Stefan Iloaie, Polirom
2. Grigorie de Nyssa, Impotriva lui Eunomie I, traducere si note explicative de Ovidiu Sferlea, studiu introductiv de Mihail Neamtu, editie ingrijita de Adrian Muraru, Polirom
3. Ion Monoran, Eu insumi, editie ingrijita de Viorel Marineasa si Daniel Vighi, Cartea Romaneasca
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Stoian G. Bogdan, Chipurile, Cartea Romaneasca
3. Corina Sabau, Blocul 29, apartamentul 1, Polirom
(ix) Evenimente culturale
1. Acordarea premiului Nobel pentru literatura Hertei Müller
2. Colocviul Tinerilor Scriitori
3. Colocviul Tinerilor Critici
(xi) Cartea anului
George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii. O perspectiva monografica, Humanitas
(i) Fiction
1. Augustin Buzura, Raport asupra singuratatii, Polirom
2. Petru Popescu, Supleantul, Curtea Veche
3. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Lavinia Betea (coord.), Cristina Deac, Florin-Razvan Mihai, Ilarion Tiu, 21 august 1968. Apoteoza lui Ceausescu, Polirom
2. Teodor Vargolici, Marturii literare, Muzeul National al Literaturii Romane,
3. Constanta Buzea, Crestetul ghetarului, Humanitas
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
2. Alexandru Musina, Regele diminetii, Tractus Arte
3. Elena Vladareanu, Spatiu privat, cu 33 de ilustratii de Dan Perjovschi, Cartea Romaneasca
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu, A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Niculae Gheran, Andrei Moldovan, Liviu Rebreanu prin el insusi, Editura Academiei
3 Dan C. Mihailescu, Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, Humanitas
(v) Eseu
1. Nicolae Breban, Profetii despre prezent. Elogiul mortii, Polirom
2. Magda Mihailescu, François Truffaut. Barbatul care iubea filmele, Curtea Veche
3. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universitatii Transilvania, Brasov
(vi) Publicistica
1. Marin Mincu, Cvasitratat de/spre literatura (A fi mereu in miezul realului), Paralela 45
2. Daniel Cristea-Enache, Timpuri noi, Cartea Romaneasca
3. Traian Stef, Deficitul de prezent, Paralela 45
(viii) Debut
1. Andrei Terian, G. Calinescu, A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Stoian G. Bogdan, Chipurile, Cartea Romaneasca,
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu-Mihail Sebastian, Polirom
(xi) Cartea anului
Andrei Terian, G. Calinescu, A cincea esenta, Cartea Romaneasca
(i) Fiction
1. Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Humanitas
2. Florin Lazarescu, Lampa cu caciula, Polirom
3. Lucian Teodorovici, Celelalte povesti de dragoste, Polirom
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom (pentru ca, in ciuda subtitlului, nu e un roman, ci un soi elaborat de memorialistica)
2. Alex. Stefanescu, Jurnal secret. Dezvaluiri complete 2003-, Corint
3 Aurora Liiceanu, Prin perdea, Polirom
(iii) Poezie
1.Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
2. Anca Mizumschi& Iulian Costache, Anca lui Noe, Humanitas
3. Elena Vladareanu, Spatiu privat: a handbook, Cartea Romaneasca
(iv) Critica si istorie literara
1. Dan C. Mihailescu, Despre omul din scrisori, Humanitas
2. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
3. Daniel Cristea-Enache, Timpuri noi, Cartea Romaneasca
(v) Eseu
1. Mircea Mihaies, Despre doliu. Un an din viata lui Leon W., Polirom
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas
3. Alexandru Budac, Byron in retea sau cum a ramas libera canapeaua doctorului Freud, Humanitas
(vi) Publicistica
1.Adriana Babeti, Prozac. 101 pastile pentru bucurie, Polirom
2. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, Polirom
3. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier
(vii) Editii critice, antologii
1. Cristian Badilita, Francisca Baltaceanu, Monica Brosteanu (coord.) Septuaginta, vol. 5, Polirom
2. Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Str. Revolutiei nr.89, Polirom
3. Laura Albulescu (coord.), Prima dezamagire in dragoste, Art
(viii) Debut
1. Matei Florian, Si Hams si Regretel, Polirom
2. Bogdan Dumitrescu, SMS, Polirom
3. Matei Plesu, Non-sensul giratoriu si alte non-sensuri de ieri si de azi, Humanitas
(ix) Evenimente culturale
1. Festivalul International de Literatura (organizat de Oana Boca, Bogdan Alexandru Stanescu si Vasile Ernu)
2. Povestitorii de la Sosea (lecturi publice organizate, la MTR, de Mirela Florian)
3. Vizita lui Salman Rushdie in Romania (organizata de Polirom)
(x) Cele mai proaste carti ale anului
Am reusit – pentru ca nu am scris cronica de intampinare – sa nu citesc, pana la capat, nici o carte proasta.
(xi) Cartea anului
Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
(i) Fiction
1. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
2. Liviu Birsan, Asylant, Curtea Veche
3. Matei Florian, Si Hams și Regretel, Polirom
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva? Interviuri intre vehementa si emotie, Cartier
2. Valeriu Anania, Amintirile peregrinului apter, Polirom.
3. Nicolae Manolescu, Viata si carti. Amintirile unui cititor de cursa lunga, Paralela 45
(iii) Poezie
1. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
2. Radu Vancu, Monstrul fericit, Cartier
3. Alexandru Mușina, Regele diminetii, Tracus Arte.
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Editura Universitatii Transilvania, Brasov
3. Paul Cernat, Modernismul retro in romanul romanesc interbelic, Art
(v) Eseu
1. Mircea Mihaies, Despre doliu. Un an din viața lui Leon W., Polirom
2. Dan C. Mihailescu, Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, Humanitas
3. Gheorghe Craciun, Pactul somatografic, Paralela 45
(vi) Publicistica
1. Adriana Babeți, Prozac. 101 pastile pentru bucurie, Polirom.
(vii) Editii critice, antologii
1.Lucian Raicu, Dincolo de literatura, antologie si comentarii de Carmen Musat, Hasefer
2. Anton Pann, Spitalul amorului sau cantatorul dorului, prefata de Adina Keneres, text insotit de cuvinte lamuritoare despre vechea muzica de la noi de Nicolae Gheorghița si Mica antologie de citate din scrieri despre Anton Pann de Petru Romosan, Compania
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Dragos Voicu, Coada, Polirom.
2. Alex Stefanescu, Cum te poti rata ca scriitor, Humanitas.
3. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau, Polirom.
(xi) Cartea anului
Din motive de impact – Cartea soaptelor, de Varujan Vosganian.
(i) Fiction
1. Daniela Zeca, Istoria romantata a unui safari, Polirom
2. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom
3. Petru Popescu, Supleantul, Bucuresti, Curtea Veche
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Cristian Badilita, Godul nordian. Insemnari din clandestinitate, Targu Lapus, Galaxia Gutenberg
2. Florin Constantin Pavlovici, Frica si panda, Muzeul National al Literaturii Romane
3. Valeriu Anania, Amintirile peregrinului apter, Polirom
(iii) Poezie
1. Mihail Galatanu, Burta instelata, Vinea
2.Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
3. Adam Puslojić, Trecerea surasului, ilustratii de Mircia Dumitrescu, Baia Mare, Proema .
(iv) Critica si istorie literara
1. Daniel Cristea-Enache, Timpuri noi, Cartea Romaneasca
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas
3. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu – Mihail Sebastian, Polirom
(v) Eseu
1. George Cristian Maior, Incertitudine. Gandire strategica si relatii internationale in secolul XXI, RAO
2. Basarab Nicolescu, Ce este realitatea?, Junimea
3. Vladimir Tismaneanu, Naufragiul utopiei: Despre anul revolutiei, Humanitas
(vi) Publicistica
1. Radu Paraschivescu, Dintre sute de clisee, Humanitas
N-am gasit carti de publicistica pentru locurile doi si trei.
(vii) Editii critice, antologii
1. 2. 3. Academia Romana, Manuscrisele Mihai Eminescu, vol. 21–23 (si ultimele), editie coordonata de Eugen Simion, redactor coordonator: Dan Horia Mazilu, redactor: Gabriela Dumitrescu, viziune grafica, coperta: Mircia Dumitrescu, Bucuresti, Biblioteca Academiei Romane, Editura Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta,
si
M. Eminescu, Opere, vol. XVII. Bibliografie. Partea a II-a (1939-1989). Lucrare aparuta sub egida Academiei Romane si a Bibliotecii Academiei Romane. Cuprinde doua tomuri: A. Opera lui Eminescu – editii si periodice. Referinte despre M. Eminescu in carti si B. Referinte despre M. Eminescu in periodice. Manifestari omagiale dedicate poetului. Addenda. Indice, Autori: Anca-Silvia Bogdan, Tudor-George Pereverza, Lucretia Angheluta (cap. Viata- referinte din periodice), Bucuresti, Academiei Romane, (cu aceasta parte a doua a volumului XVII se incheie faimoasa si, in felul ei, eroica editie Perpessicius, la care au lucrat mai multe generatii de eminescologi).
(viii) Debut
1. Mihai Radu, Hobby si alte povestiri, Vremea
2. Bogdan Dumitrescu, SMS, Polirom
3. Carmen Dominte, Soarele rasare din televizor, versuri, Humanitas
(ix) Evenimente culturale
1. Festivalul International George Enescu
2. Targul de Carte Gaudeamus
3. Premiul Nobel obtinut de Herta Müller (plus comentariile pe care le-a generat la noi).
(x) Cele mai proaste carti ale anului
Am publicat in 2009 o carte (buna) despre 250 de carti proaste. Una mai proasta decat alta. Mi-e greu sa le identific pe primele trei.
(xi) Cartea anului
Daniela Zeca, Istoria romantata a unui safari, roman, Iasi, Polirom, (pariez ca va avea o cariera internationala, ca va fi ecranizata, ca va intra in manualele scolare, ca romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade).
(i) Fiction
1. Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom.
2. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca.
3. Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Humanitas.
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Nicolae Manolescu, Viata si carti, Paralela 45.
2. Virgil Nemoianu – Sorin Antohi, Romania noastra. Conversatii berlineze, Muzeul national al Literaturii Romane.
3. Constanta Buzea, Crestetul ghetarului, Humanitas
(iii) Poezie
1. Alexandru Musina, Regele diminetii, Tracus Arte.
2. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca.
3. Claudiu Komartin, Un anotimp in Berceni, Cartier; Radu Vancu, Monstrul fericit, Cartier.
(iv) Critica si istorie literara
1. Paul Cernat, Modernismul retro in romanul romanesc interbelic, Art.
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii. O perspectiva monografica, Humanitas.
3. Dan Damaschin, Cercul Literar de la Sibiu/Cluj. Deschidere spre europeism si universalitate, Zenit.
(v) Eseu
1. Mircea Mihaies, Despre doliu. Un an din viata lui Leon W., Polirom.
2. Vasile Ernu, Ultimii eretici ai imperiului, Polirom.
3. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale, Universitatii Transilvania din Brasov.
(vi) Publicistica
1. Dan Petrescu, Secta ganditorilor de estrada, Polirom.
2. Ovidiu Simonca, Pot sa va mai enervez cu ceva?, Cartier.
3. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare. Poeziar, Polirom.
(vii) Editii critice, antologii
1. Nicolae Mecu: G. Calinescu, Opere. Publicistica, vol. VII-VIII, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta.
2. Sorina Sorescu: Marin Sorescu, La Lilieci, Art.
3. Ioana Bot si Adrian Tudurachi: Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, Casa Cartii de Stiinta.
(viii) Debut
1. Stoian G. Bogdan, Chipurile, Cartea Romaneasca.
2. Corina Sabau, Blocul 29, apartamentul 1, Polirom.
3. Alexandru Budac, Byron in retea sau Cum a ramas libera canapeaua doctorului Freud, Humanitas.
(ix) Evenimente culturale
Aici mi s-ar parea deplasat sa incerc o ierarhizare. Mai degraba o trecere in revista:
- a patra editie a Colocviului Tinerilor Scriitori;
- finalizarea Dictionarului general al literaturii romane;
- acordarea premiului Nobel scriitoarei Herta Müller;
- Festivalul International de Literatura;
- vizita lui Salman Rushdie in Romania;
- disparitia revistelor Cuvantul si Idei in dialog;
- relansarea de catre Jurnalul National a colectiei Biblioteca pentru Toti;
- lansarea/relansarea a doua colectii de/cu poezie: Rotonda (de la Cartier, prin Dan Coman, Claudiu Komartin si Radu Vancu) si Neo (de la Tracus Arte, prin Alexandru Musina, Romulus Bucur si Caius Dobrescu).
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Pusi Dinulescu, Gasca si diavolul. Istoria bolnava a domnului Manolescu, Minerva.
2. Marta Petreu, Diavolul si ucenicul sau. Nae Ionescu – Mihail Sebastian, Polirom.
3. Mihail Neamtu, Elegii conservatoare. Reflectii est-europene despre religie si societate, Eikon.
(xi) Cartea anului
Nicolae Manolescu, Viata si carti, Paralela 45.
(i) Fiction
1. Norman Manea, Vizuina, Polirom
2. Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca
3. Dan Lungu, Cum sa uiti o femeie, Polirom
De asemenea, romanele lui Liviu Barsan (Asylant) si Varujan Vosganian (Cartea soaptelor) merita incluse printre realizarile fictionale ale anului .
(ii) Nonfiction (memorii, jurnale, biografii, interviuri & co)
1. Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu (coord.), Strada revolutiei, nr.89, Polirom
2. Ion Vianu, Exercitiu de sinceritate, Polirom
3. Nicolae Manolescu, Viata si carti, Paralela 45
(iii) Poezie
1. Dan Coman, Dictionarul Mara, Cartier
2. Angela Marinescu, Probleme personale, Cartea Romaneasca
3. Iulian Tanase, Adora, Art
(iv) Critica si istorie literara
1. Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
2. George Ardeleanu, N. Steinhardt si paradoxurile libertatii, Humanitas
3. Paul Cernat, Modernismul retro in romanul romanesc interbelic, Art
(v) Eseu
1. Gheorghe Craciun, Pactul somatografic, Paralela 45
2. Adrian Lacatus, Modernitatea conservatoare Aspecte ale culturii Europei Centrale, Universitatii Transilvania din Brasov
3. Alexandru Budac, Byron in retea sau Cum a ramas libera canapeaua doctorului Freud, Humanitas
(vi) Publicistica
1. Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, Polirom
2. Adriana Babeti, Prozac, 101 pastile pentru bucurie, Polirom
3. Tudor Octavian, Alte povestiri la cafeaua de dimineata, Polirom
(viii) Debut
1. Matei Florian, Si Hams Si Regretel, Polirom
2. Marius Conkan, Soporia, Vinea
3. Georgiana Sarbu, Istoriile periferiei, Mahalaua in romanul romanesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu, Cartea Romaneasca
(ix) Evenimente culturale
Avand in vedere circulatia restransa a limbii romane si, totodata, talentul acestui popor de a se automarginaliza, in materie de viata culturala consider eveniment – dincolo de orice colocvii, sindrofii, decernari – TRADUCERILE din literatura romana. Alaturi de acestea, ar mai fi cu adevarat evenimente lecturile publice. Dar – in spatiul autohton – atunci cand nu lipsesc, acestea sunt manifestari exotice carora foarte putini le inteleg rostul, si considerabil mai putini ar fi dispusi sa bage mana in buzunar pentru o intalnire cu artistul. In fine, evenimentele ar fi – din cate cunosc – traducerea Cruciadei copiilor (Florina Ilis) in franceza & spaniola, precum si traducerea romanului Venea din timpul diez (Bogdan Suceava) in maghiara si bulgara. Importul de literatura valoroasa e un eveniment in sine.
(x) Cele mai proaste carti ale anului
1. Ovidiu Pop, Trickster, Polirom
2. Dragos Voicu, Coada, Cartea Romaneasca
3. Stoian G. Bogdan, Chipurile, Cartea Romaneasca
(xi) Cartea anului
Andrei Terian, G. Calinescu. A cincea esenta, Cartea Romaneasca
Ancheta coordonata de Mihai Iovanel
un nene
January 20th, 2010 at 12:27 am
Stiam ca Amintirile peregrinului apter e proza si reeditare, nu o editie critica. Nici memorialistica.
Victor Jalbă-Șoimaru
January 20th, 2010 at 12:58 am
Va rog frumos sa nu va suparati pe mine, dar daca puteti sa „rupeti” acest articol in unele mai multe si ceva mai mici… A obosit rotita de la mouse.
mihai iovanel
January 20th, 2010 at 1:39 pm
@Victor Jalba-Soimaru
Ahaa, deci n-ar fi fost o ideea extraordinar de buna sa pun tot aici si articolul lui Ion Bogdan Lefter (14 000 de semne)
Stiu ce ziceti. Dar ca sa fac cum spuneti ar fi trebuit fie sa plantez 15 texte simultan (caz in care ultimele 5 ar fi trecut pe a doua pagina a blogului si, ca atare, n-ar mai fi fost citite), fie de-a lungul unei, sa zic, saptamani (dar asta a facut hotnews: primele doua texte au avut ~7000 de cititori, al treilea ~4000, urmatoarele ~500: si numaratoarea continua…).
Varianta pe care am ales-o, desi are inconvenientul remarcat de dvs., este preferabila pentru ca permite vizualizarea tuturor topurilor in aceeasi unitate de interes, spatiu & timp. Exista, de asemenea, 2 variante de corectare a inconvenientului: (i) printarea materialului sau (ii) achizitionarea unui exemplar din revista.
Tweets that mention Cele mai bune & cele mai proaste carti din 2009: voteaza 15 critici + 1 - blog.revistacultura.ro -- Topsy.com
January 20th, 2010 at 1:40 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by Liviu Drugă, Rosu Vertical. Rosu Vertical said: Pe cind credeam ca s-a terminat cu topurile: Cele mai bune & cele mai proaste carti din 2009: voteaza 15 critici + 1 http://bit.ly/6j1vrP [...]
Alceste
January 20th, 2010 at 5:18 pm
Bun! Avem topuri, stim sa copiem destul de bine prostia americana. Asta nu inseamna ca topul nu ar fi si un mecanism de valorizare, e dar dupa propiul gust. Din tot ce am citit nu reiese decat prostia din spatiul cultural romanesc. Ar putea fi un raport de simpatii si antipatii. Ar fi fost corect sa se zica: acest top este facut dupa propiul gust al celor invitati sa-si ofere “spiritul” critic.
Ma dezgusta faptul ca unii cred ca “disparitia” revistei Idei in dialog e un lucru bun. Poate, dar numai pentru cei resentimentari.
Unii au dat dovada si de spirit critic valoros. E adevarat: “Chipurile” lui SGB si “Ereticii” moldoveanului Ernu sunt cele mai proaste carti aparute in Romania in 2009! Dar partea rea nu se opreste aici, ele pot fi exemple ce ar putea continua prostia si incultura de care dau dovada, sa zicem “autorii” cartilor!
Aceste topuri nu ofera nimic mai mult decat o slabiciune a ceea ce avem. Ne uitam pe lista asta interminabila si FOARTE repetabila si observam ca nu se ierarhizeaza decat aceleasi carti intre ele. Disproportiile sunt atat de mari incat la unii “critici ai valorii” unele carti sunt cotate a fi cele mai bune si, aceleasi carti, la alti “critici ai valorii” sunt cotate ca fiind cele mai proaste. Sa fiu indulgent, ma repet; judecata dupa propiul gust. Si intrebare e: chiar avem nevoie de asa ceva, chiar asa ceva ne incanta si ne ofera o retroperspectiva a anului 2009 buna?
Chiar vizita lui Rushdie e un eveniment atat de important incat sa fie mentionat aici si nu e un lucru normal sau nu ar trebui sa fie un lucru normal. Doar vizita nu a insufletit spatiul creator al scriitorilor romani. Nu e o normalitate?
Daca judecam dupa propiul gust macar sa se zica sau sa se scrie dupa ce criterii sau clasificat aceste aparitii/evenimente ale anului 2009. Nu sa se ofere niste argumente, unele de-a dreptul penibile; sub o valorizare de genul “inainte a fost asa acum e asa, parca autorului i-a scapat ceva”.
Si mai e o problema: aproape toate cartile au fost citite intre cei care le-au clasificat. Nu intervine o suspiciune? Cititorul obisnuit nici nu stie despre ce e vorba, asta nu e o problema, sau asta nici nu intereseaza?!
Nu e de plans ca Muller a castigat premiul Nobel cand in lume exista autori in viata ca P. Roth, N. Manea sau amintitul Rushdie care sunt net ca valoare peste poeta romana-germana? Exact ce au zis cei de la NY Time: “Herta who?”
Ma opresc aici. Deja sunt prea multe probleme care intervin si noua ne arde de topuri.
Fiti profesionisti, ce dracu. Vorba lui Dinica
mihai iovanel
January 20th, 2010 at 5:30 pm
@ Alceste
Cine a zis ca “disparitia revistei Idei in dialog e un lucru bun”? Nimeni – cel putin nu aici.
In rest, observ ca ati scris de 4 ori “propiu” in loc de “propriu”, ceea ce din punctul meu de vedere face cu totul neinteresante atat consideratiile dvs despre “prostia din spatiul cultural romanesc”, cat si furia care va mana in lupta.
Alceste
January 20th, 2010 at 5:42 pm
“disparitia revistelor Cuvantul si Idei in dialog” – Terian
Normal, de ce puteai sa te legi. Nu e vorba de furie si nici de lupta ci de constatari. Unele lucruri ne scapa mai ales cand scrii la leptop, asa cum tie iti scapa spiritul critic.
Mariana
January 20th, 2010 at 5:54 pm
@ Mihai Iovanel
Cu tot respectul, mi se pare cel putin ciudat sa contraargumentati cu observatii superficiale care nu au nici o legatura cu problemele ridicate de Alceste. Pe Internet scaparile gramaticale sunt pana la urma normale pentru ca toata lumea scrie aici in graba. Ce mi se pare mie grav este ca, in momentul in care nu aveti contraargumente valide, atacati persoana si nu ideile. Poate e doar o impresie dar oricum nu e una buna. Acum va invit sa-mi cititi comentariul de n ori pana gasiti vreo greseala care ar putea sa-mi anuleze observatia.
mihai iovanel
January 20th, 2010 at 6:28 pm
@Alceste
Aprecierea a ceva ca “eveniment” nu coloreaza pozitiv sau negativ acel ceva din punctul de vedere al celui care face aprecierea, ci doar ii constata importanta. Cand Terian a nominalizat la categoria “eveniment” disparitia celor doua reviste, ce a spus el (iar dvs., interpretand gresit cuvantul “eveniment”, n-ati inteles) a fost ca disparitia celor doua reviste este un lucru important; a omis sa precizeze ca e vorba de un eveniment negativ si regretabil pentru ca era absolut evident (nu si pentru dvs., din pacate).
In ce priveste greselile “scapate”, este foarte simplu: ati folosit de patru ori cuvantul “propriu” si de fiecare data ati “scapat” o forma incorecta (”propiu”): ca atare, este evident ca nu cunosteati forma corecta. Nu-i nici o drama, de acum inainte o sa stiti.
@Mariana
M-as fi bucurat ca “problemele ridicate de Alceste” sa existe intr-o versiune mai calma, mai conversationala, mai corecta ortografic. Ca sa pot aduce “contraargumente valide”, cum imi cereti, am nevoie de argumente. Le astept.
Mariana
January 20th, 2010 at 7:08 pm
Nu ma intelegeti gresit. Intentia mea nu este sa fiu partizana. Am citit atat articolul, cat si comentariul. Sincer nu mi se pare ca respectivul comentariu e lipsit de vreo substanta sau argument. Totusi oamenii s-au votat intre ei sau intre cunoscuti si prieteni. Nu contest articolul in sine dar idea de a anula complet niste observatii doar pentru ca nu sunt scrise 100% ca la carte mi se pare un semn de slabiciune. Indiferent cat de coleric a fost discursul persoanei de mai sus, ideile in sine nu sunt foarte deplasate. Deci nu toate vorbele lui Alceste au fost argumente dar reactia dumneavoastra a fost mult prea aroganta fara a oferi alte motive decat o litera mancata.
Pana la urma e vorba de standarde, de asteptarile pe care le avem de la oameni. De la un user anonim nu ma astept la multe dar de la dumneavoastra da.
irina
January 20th, 2010 at 10:53 pm
si pe mine ma enerveaza cartea lui ernu. am citit o buna parte din ea. e mai buna decit prima. vad ca 7 critic o dau pe lcurile 1-2 si doar 1 zice ca e cea mai proasta. ceva e putred inr critica romaneasca. mmm. stranie logica. Borza i-ai cam stricat media lui ernu dar rezista el ca e bolsevic calit in lupte. o fi si asta o strategie a Poliromului de a cita miine: “un autor controversat”. Sau Borza a fost platit pentru a-i face reclama pentru publicul corporatis…………. haha
mihai iovanel
January 20th, 2010 at 11:18 pm
@Mariana
In principiu, e greu sa gasesti o baza de dialog cu cineva care-si incepe comentariul prin propozitia “Din tot ce am citit nu reiese decat prostia din spatiul cultural romanesc”. De ce? Pentru ca o astfel de propozitie este foarte imprecisa, foarte subiectiva, deloc argumentata si, in plus, e semnata de cineva a carui identitate este nula, in sensul ca nu poate fi aproximata printr-o minima bibliografie. De pilda, daca afirmatia ar fi fost facuta de Costi Rogozanu – dau exemplul cuiva care nu a raspuns la ancheta – , chiar daca in principiu obiectiile mele privind imprecizia, subiectivitatea etc. ar fi ramas aceleasi, as fi putut reconstitui/intui argumentatia lipsa din textele deja publicate de Rogozanu; dar pe Alceste nu-l pot judeca decat pe baza celor 2500 de semne postate aici. Or, desi 2 500 de semne reprezenta un esantion insuficient, citirea acestor 2500 de semne imi spune totusi cateva lucruri despre emitator (fara ca asta sa insemne, cum credeti, atac la persoana: tot ce fac e sa interpretez putinul pe care-l am la indemana, urma de text lasata de Alceste, caci acces nemijlocit la adevaratul Alceste nu am): si anume ca Alceste detine o ortografie precara, ceea ce echivaleaza cu o educatie precara – oricum insuficienta cuiva care tine sa comenteze probleme de paradigma culturala; ca Alceste se exprima confuz (ce intelegeti din “Si mai e o problema: aproape toate cartile au fost citite intre cei care le-au clasificat. Nu intervine o suspiciune? Cititorul obisnuit nici nu stie despre ce e vorba, asta nu e o problema, sau asta nici nu intereseaza?!”?); ca lui Alceste ii plac afirmatiile tari, definitive, dar lipsite de argumente; ca Alceste e suparat. Si asa mai departe.
Ei bine, aceste observatii pe care mi le inspira cele 2500 de semne ale lui Alceste imi permit sa ajung la ipoteza pe care deja am formulat-o, si anume ca Alceste e o persoana neinteresanta, inapta si nedispusa sa dialogheze la niste parametri intelectuali minimi.
Cam despre asta era vorba. “Aroganta” mea e una intemeiata stiintific
mihai iovanel
January 20th, 2010 at 11:21 pm
@irina
Cartile controversate se vand mult mai bine decat cartile laudate otova de toata lumea. Evident ca Borza a executat o misiune Polirom, fiind cumparat de mult (ca toata suflarea critica, de altfel: singurele diferente sunt la pret).
Anonim de data asta
January 21st, 2010 at 12:47 am
Stiu sigur ca unii din criticii de mai sus nu citesc deloc anumite categorii de carti (poezie de exemplu), dar vad ca tot isi dau cu parerea.
Alceste
January 21st, 2010 at 1:52 am
Nu am avut intentia de a argumenta acest top sau de a face o exegeza. Ar fi de prisos. Eu am vrut sa atrag atentia asupra anumitor aspecte, pe care le-am si enumerat. Punctual:
1. Topul este inutil pentru ca nu este o valoare de judecata clara, precisa. Cei de la Cultura nu au dat nici macar un set de criterii dupa care sa se ghideze cititorul acestui text. Criticii, cei care au evaluat cartile, au facut-o dupa PROPRIUL gust. Cititorului ii ramane ca reper doar reputatia celor care evalueaza. Aici vine in tema si autoritatea criticului, in unele cazuri discutabila.
2. Clasificarile cartilor sunt alambicate: unele carti intra la mai multe sectiuni. E impropriu. Din cate stiu, o carte, indiferent de gen, concureaza intr-o sigura categorie, cu exceptia debutului. Ceea ce rezulta e o lipsa de profesionalism.
3. Nu putem vorbi de un top al cartilor deorece este vorba de parerea unor critici contemporani si de carti scrise de ei. Valorizarea s-a facut intre ei. Cine citeste cartea Ioanei Bot sau a lui Budac? Doar cei interesati, putini la numar si, foarte probabil, multi dintre ei au fost invitati sa-si dea cu parerea aici. Deci nu e un top ci o clasificare dupa gust facuta de voi, intre voi si pentru voi.
4. Argumentele celor din lista se rezuma la gust. “Mi-e imi place” pt ca…argumentele? Cititorul obisnuit poate sa cada intr-o plasa. Topul cartilor e stupid si nu ajuta la nimic. Tu spui: “Cristian Teodorescu, Medgidia, orasul de apoi, Cartea Romaneasca; Varujan Vosganian, Cartea soaptelor, Polirom (aleg varianta ex aequo pentru ca cele doua romane ilustreaza aceasi tendinta, a povestii care trece granita dinspre memorie catre literatura; tendinta comuna mi se pare mai relevanta decat alegerea – evident, posibila – intre un titlu sau altul).” Ar trebui sa stau sa-ti explic care e diferenta dintre memorie si uitare, si sa te fac sa intelegi ca povestea “care trece granita dinspre memorie catre literatura” e o mare ineptie si un cliseu. Iti imaginezi ce aberatie ai putut scrie? Nu am timpul si nici dispozitia necesara sa-ti explic, poate iti dai seama singur. Si chiar daca iti explic, am intra in alta polemica a criticii literare. Poate imi explici si mie cum sta treaba cu acele “imperfectiuni de detaliu”? Afirmatie nepermisa intr-o critica riguroasa.
Cu alte cuvinte, ma faci analfabet si altele. Ei bine, tu nu stii sa faci un “top” (nici nu pot sa-l mai numesc asa). Ma jignesti fara sa stii cine sunt si nici nu vei afla deoarece, hilar, ne cunoastem si crede-ma ca, ale mele “cunostinte” sunt peste ale tale (studii). Nu ma mir ca il ai printre valorizatori si pe D.C. Enache care ofera o adevarata mostra de critica si ratiune in pasajul “Selectia este facuta pe autori cu o anume notorietate, nu pe batalioanele grafomanilor obscuri. Invers decat la topurile obisnuite, prima pozitie e aici cea mai compromitatoare pentru un autor.” Asta ar intrece si constiinta critica a lui Poulet si tot ce a urmat dupa el. E ca si cum: ma mananca partea stanga a capului si ma scarpin cu mana dreapta. Va asemanati. Scrieti la fel de prost amandoi. Ma mir ca lipseste Ciotlos. Dar nu ma mira prezenta lui Chivu. Stim amandoi de ce.
Pe de alta parte, tu nu faci decat sa bati campii. Spune domnule intr-o fraza: Alceste e analfabet si nu bag in seama analfabetii pentru ca e unul dintre criteriile mele de baza. Tu faci o intreaga retorica fara sens.
Imi pare rau daca suna revoltator si daca te-am jignit (asta nu prea cred) insa, eu imi inchei aici comentariile si, cu voia ta, argumentele. Sper sa inveti ceva din cele 2500 de semne si aceste inca 3000 de semne.
mihai iovanel
January 21st, 2010 at 1:06 pm
@Alceste
Dat fiind ca profilul dvs. tocmai a crescut, spectaculos, cu 3500 de semne, imi permit sa speculez ca domeniul de specialitate al “cunostintelor” pe care le posedati nu este literatura si nici o alta arta.
Spun asta pentru ca nu stiti sa cititi setul de propozitii “mute”, implicite, dintr-un text de critica literara (care, in cazul nostru, cum grano salis, este acel top). Cuiva cu o minima initiere nu trebuie sa i se expliciteze lucrurile de abecedar, truismele domeniului s.a.; nu trebuie sa i se adjectiveze fiecare substantiv ca sa inteleaga incotro bate vantul; nu trebuie sa i se explice ca “eveniment” nu inseamna “eveniment pozitiv”; etc. In fine, va iau “argumentele” unul cate unul, intr-un scop pur didactic:
(i) “Criticii, cei care au evaluat cartile, au facut-o dupa PROPRIUL gust.” Acesta nu este un argument, este un truism. Fiecare isi urmeaza propriul gust: al unora conteaza mai mult, al altora mai putin. Deci?
(ii) Cartile nu concureaza la mai multe sectiuni la acelasi critic (lasand la o parte debutul). Daca se intampla ca un critic sa incadreze altfel decat mine cartea x, considerand ca tine mai curand de eseu decat de publicistica, unde e problema? Inca o data, caracterul relativ al incadrarilor e un truism al domeniului. Numai Al. Piru, realist otova, credea ca taxinomiile si judecatile de valoare au o existenta concreta de aceeasi natura cu a unei pisici concrete.
(iii) “Cine citeste cartea Ioanei Bot sau a lui Budac? Doar cei interesati, putini la numar si, foarte probabil, multi dintre ei au fost invitati sa-si dea cu parerea aici. Deci nu e un top ci o clasificare dupa gust facuta de voi, intre voi si pentru voi.” Iarasi va indarjiti descriind evidenta, dar reprosandu-i ca exista. . Evident ca topul e facut de oameni cu o oarecare competenta in domeniu si care citesc cartile pe care le valorizeaza, nu de oameni din publicul larg, ca dvs. (vorbesc de topul acesta; nimeni nu impiedica pe nimeni sa-si intocmeasca, pe blog sau pe maculator, topul personal, stabilindu-si singur criteriile, oricat de fantezist va dori).
(iv) Truism: evident ca e vorba de gust cand faci un top: dar acel gust, in momentul in care formeaza o tendinta intr-o comunitate oarecare (fie prin actiune singulara, ceea ce se intampla mai rar, fie prin actiune compusa), devine “obiectiv”. Nimeni (scu exceptia prostilor) nu pretinde ca descrie realitatea asa cum este ea. Pe de alta parte, e lipsit de sens sa cereti argumente aplicate, in spatiul acestui top, in conditiile in care cam toti criticii au recenzat cartile pe care le-au nominalizat: cum ar fi aratat topurile (care si asa ocupa 8 pagini de revista) in conditiile in care fiecare critic ar fi argumentat in dreptul fiecareia dintre cele cateva zeci de carti pe care le-a selectat?
In ceea ce priveste detaliul ca ne-am cunoaste, pentru mine e irelevant. Nu cunosc nici un Alceste, deci nu va cunosc. In momentul in care v-ati prezentat sub o identitate anonima, ati ales sa va legitimati exclusiv prin calitatea celor 2500 de semne: ar fi trebuit sa o ingrijiti mai bine.
Alceste
January 21st, 2010 at 3:30 pm
Consider ca discutia asta nu duce nicaieri. Eu incerc sa ma fac explicit si tu bati campii mai ceva ca DC Enache. Deci, inchei aici toata prostia asta.
Vreau sa felicit revista Cultura pentru articolele lui Karnoouh – singurele care merita citite! Poate reusiti sa il mai invitati etc.
Cu bine.
Alceste
kuno m.
January 21st, 2010 at 4:54 pm
@Iovanel:
De ce ai umple 8 pagini de revista cu topuri facute -sau nu- “au pif”? Cu 1.x, 2.y, 3.z; 1.y, 2.z, 3.x, etc. Pune si tu un call for papers si poate se gaseste ceva mai interesant.
radu
January 21st, 2010 at 7:10 pm
Acest Alceste e probabil un scriitor nemultumit ca nu figureaza in nici un clasament. Sa fie sanatos, la cum gandeste si cum sta cu gramatica (”propiul”, hahaha!) sa zica bodaproste ca nu s-a regasit la cele mai proaste carti.
Inoportunescu
January 21st, 2010 at 11:51 pm
Veste mare! A aparut si topul celor mai prosti critici pe 2009. L-ati vazut?
Veşti faine « Ugly Bad Bear’s Blog
January 22nd, 2010 at 1:26 am
[...] doua veste faină se referă la o anchetă publicată pe blogul revistei Cultura, unde Mihai Iovănel include ADRENERGIC al lui Sebastian A. Corn pe [...]
andra
January 22nd, 2010 at 12:30 pm
@inoportunescu: Super, vreau sa-l citesc si eu. Dar sa nu fie facut de cei mai prosti scriitori!
Mariana
January 22nd, 2010 at 2:28 pm
@radu
Cea mai facila explicatie pentru atitudinea lui Alceste este ca e scriitor frustrat. Nu sunt de acord cu agresivitatea lui dar despre idei nu pot spune ca ma lasa rece. Cred ca ar fi mai constructiv sa ne gandim la frustrarea cititorului care vede un top unde juriul e prieten cu scriitorii concurenti ba mai mult, unul dintre concurenti este fix in juriu. Not a pretty or dignified site.
@ mihai iovanel
Subiectivitatea este normala. De acord. Totusi, ar fi normal ca subiectivitatea sa fie separata de lipsa bunului simt. In Romania e mult prea populara treaba cu supraevaluarea personala. Si criticii ar trebui sa se obisnuiasca sa fie criticati. In ceea ce priveste topul, daca nu ati avut oamenii sau spatiul sau orice fel de resursa pentru a-l face intr-un mod profesionist, mai bine nu era deloc.
In concluzie (nu de alta dar chiar simt ca imi pierd timpul – discutiile pot fi blocate nu numai de agresivitate ci si de o atitudine de genul “eu/noi am/avem mereu dreptate”), you’re missing the point. Problema reala este superficialitatea, nu numai a acestui top dar a “intelectualilor” romani in general. Am ajuns in situatia in care toti se prefac, unii ca scriu sau critica, altii, printre care si eu, ca a-i citi mai are vreun rost. Si pentru ca se practica etichetarea, imi dau seama ca tineti foarte mult sa aveti ultimul cuvant. It’s all yours.
PS Cred ca nu sunteti foarte stapan pe sensurile cuvantului “stiintific”. Deci vedeti, si la dumneavoastra e loc de mai bine
. Questionable logic does not equal science and a little modesty never hurt anyone.
Inoportunescu
January 22nd, 2010 at 7:26 pm
@andra. Andra, scriitorii buni au treaba, nu se tin de topuri. Probabil ca e facut de cei mai prosti. Asa ca, mai bine, nu-l citi.
andra
January 22nd, 2010 at 8:41 pm
@inoportunescu: hai mah, credeam ca vobesti serios…
Inoportunescu
January 24th, 2010 at 12:09 am
dl Borza zice ca Ultimii eretici ai imperiului de Vasile Ernu, Polirom, este una dintre cele mai proaste carti ale anului.
Domnii Cernat, DCE, Goldis, Mihet, Terian afirma ca e una dintre cele mai bune.
Eu, ca simplu cetatean, ma intreb: oare o avea dl Borza ceva cu dl Ernu? Ca o fi critica literara subiectiva, dar trebuie sa aibe si ea neste printzipuri si neste linii directoare…Adica daca 10 mesteri mari tin drumul drept si al 11-lea tine santul inseamna ca e ceva in neregula, nu? Ca de subiectivism nu cred ca mai poate fi vorba.
Cand peste ani si ani copilul meu il va studia pe Ernu la scoala si i-o pica in mana vreun comentariu de Borza la Ultimii eretici, oare ar trebui sa-i spun sa caute altceva?
un nene
January 24th, 2010 at 3:08 pm
@inoportunescu: nu stiu, poate cand copilul tau va studia Eminescu o sa-i spui sa consulte numai Vianu, Calinescu, Ioana Em. Petrescu, si sa nu citeasca si textul lui Razvan Radulescu din Dilema.
karabekianbychoice
January 27th, 2010 at 2:12 pm
@Alceste. prezenta ta in aceasta discutie m-a bucurat nespus. daca la fiecare trei fraze intercalai “parerea mea” discutia ar fi fost chiar mai reusita. uite, ce frumos ar fi sunat “stim sa copiem destul de bine prostia americana. parerea mea [...] dar dupa popiul gust. parerea mea [...] unii au dat dovada si de spirit critic valoros. parerea mea [...] poate vrei sa incerci un forum sau un spatiu de discutie unde prostia americana si spiritul critic valoros se prezinta muritorilor de rand prin revelatie divina, eu ma bucur ca acesta ramane unul din putinele spatii unde ceea ce debitezi nu e imbratisat cu entuziasm. dar felicitari pentru originala observatie “acest top este facut dupa propiul gust al celor invitati sa-si ofere “spiritul” critic”. mi-a dat lumea peste cap o asemenea lectura, serios.
Inoportunescu
January 28th, 2010 at 12:45 am
@un nene. Un nene, sunt de acord cu tine, dar ce ma sfatuiesti referitor la “Blocul 29, apartamentul 1″ care e foarte apreciat in topurile de mai sus, dar facut praf de Horia Garbea, care uite ce zice intr-un Luceafar:
“Prezentată elogios de Nora Iuga, prozatoarea debutantă Corina Sabău scrie o carte iritantă ca un praf de scărpinat, una dintre acelea pe care nu poţi să le ignori, ci simţi nevoia să le înjuri cu tot năduful. Este o modă enervantă, de a scrie cu obstinaţie despre nimic, de a pune pe hîrtie, cu mii de mofturi şi floricele pretenţioase, experienţe şi întîmplări care nu interesează pe nimeni. Perspectiva narativă, a unei fetiţe, este iarăşi un loc comun şi o făcătură grosolană. O fetiţă de 12 ani nu poate avea în mod curent observaţii de tipul: „sînt prea sigură de mine ca să mă irite mîna pe care mi-o pune pe umăr”. Jocul deghizării naratoarei într-o fetiţă (genială!) e necinstit şi constituie un motiv de supărare în plus pentru cititor, alături de absoluta lipsă de inedit a întîmplărilor prin care trece personajul. Aceste anodine amănunte ar avea poate un farmec dacă ar fi amplificate de privirea ingenuă, încă neînţelegătoare, a numitei fetiţe. Dar nu, fata e „sigură de ea”, ca şi autoarea, sigură că orice mărunţiş, trecut pe sub condeiul ei, se preface în diamant. O carte ostentativă, insultătoare pentru inteligenţa cititorului, mizerabilă”.
Ca io, ca simplu cetetor, nu mai inteleg nimic. Chiar atat sa difere opiniile criticilor? O sa-mi ameteasca progenitura cand va fi pus in fata unei varietati atat de labartate de pareri. Si daca la vreun examen scrie ce zice Garbea, iar corectorul tine cu gasca cealalta? A? Il pica, nu?:))
Inoportunescu
January 28th, 2010 at 12:54 am
@un nene
@karabekianbychoice
Ca sa nu mai zic faptul ca SGB cu “Chipurile” apare dupa dl critic Claudiu Turcus ca una din cele mai proaste carti ale anului, in schimb la ceilalti e printre cele mai bune. In pus, cartea mai ia si premiu dupa premiu! Dar vorba lui karabekianbychoice “parerea lor”!:))
Cele mai bune cărţi din 2009: Cristian Teodorescu, „Medgidia, oraşul de apoi”, Varujan Vosganian, „Cartea şoaptelor” şi Andrei Terian, “G. Călinescu. A cincea esenţă « Cartea Soaptelor
January 29th, 2010 at 9:54 am
[...] Citeşte opţiunile pe larg pe blogul revistei Cultura: [...]
un nene
January 29th, 2010 at 4:54 pm
@inoportunescu: dar cine a zis ca Horia Garbea e critic literar? Omul e scriitor, si stii cum e cu scriitorii. Lasa ca si criticii sunt si ei oameni, au si ei prieteni, dusmani personali, reglari de conturi.
Domne, dar astea sunt niste biete topuri facute pe genunchi, ce naiba, nu postulari ale valorii absolute! Timpul le va alege pe toate. Stiti ceva? Mai bine invatati-va copilul sa citeasca cu mintea lui, si sa nu astepte de la altii sa-i dea mura-n gura ca ala e bun sau ca alalalt nu e bun.
Inoportunescu
January 30th, 2010 at 12:25 am
@Un nene
Multumesc de sfat! Aveti dreptate!
Alexandru Panaiote
February 1st, 2010 at 7:30 pm
@mihai iovanel
Vaaai, ce urat, domnule coordonator…sa puneti o asa anatema: “Cele mai proaste carti ale anului”….puteati sa spuneti altfel…Sa loviti asa in bietii scriitori!…mai ales ca multi dintre cei striviti de aceasta rubrica sunt debutanti…cam mult pentru ei, cam mult pentru critici, cam trist pentru lumea literara. Un top cu miros de suflete mici.
tcrosca
February 3rd, 2010 at 12:29 am
asemenea top-uri sunt doar manipulari din specia stan, firea, dumitrescu etc, vorbind despre gasca lor, in speranta ca portarul literaturii romane se va lasa impresionat de un permis de parcare emis de neindrituiti. va readuc aminte ca, precum la alegerile politice, nu gashca face muzica, ci alegatorii/cititorii si nici aceia multi, doar elitele. sa va amintesc de flaubert si criticii “profesionisti” ai vremii? de altele si altele? cititi, baieti, numai cititi!
tcrosca
February 3rd, 2010 at 12:34 am
uitam, cartea soaptelor e cu siguranta cartea anului, iar autorul, prin pozitia lui politica, una din shulfele argheziene ale secolului
Top 10: Top articole din Revista Cultura (ianuarie 2010)
February 12th, 2010 at 12:15 am
[...] Cele mai bune & cele mai proaste carti din 2009: voteaza 15 critici + 1 (Topuri CULTURA 2009: LITERATURA) [...]
Nicolae Manolescu
February 25th, 2010 at 10:29 pm
Criteriul “gustului” e de prost gust cand vine vorba despre literatura. Dar as da credit, chiar si asa, criticilor ce au facut topuri aici, daca ar incepe prin a spune care sunt cartile din 2009 citite de ei. “Le-am citit pe astea si dintre ele au fost pe gustul meu urmatoarele”. Pentru ca am eu o banuiala. Stimatii mei colegi citesc doar cinci-sase carti intr-un an – si cu ele fac apoi topuri. Mai adaugand, din auzite, cateva. Am fost si eu pe vremuri critic literar, ba chiar am scris o “Istorie critica…” si, credeti-ma, stiu ce spun!
Serghei Dovlatov
February 25th, 2010 at 11:41 pm
Iosif Brodski imi spunea:
Gust au doar croitorii.
Lucian Dan TEODOROVICI » Doar o subliniere
March 6th, 2010 at 10:59 pm
[...] dimineaţă, spre exemplu, am primit un mail de la un prieten, care-mi semnala, destul de iritat, topurile de pe blogul revistei „Cultura”. Indicîndu-mi-l, mai cu seamă, pe cel al lui Cosmin Borza, care „mă face praf”. Da, aşa e, [...]