Ştefan Agopian: “Între a te supune economiei de piaţă sau a te supune unui preşedinte e cam acelaşi lucru pentru scriitori. Oricum te prostituezi.”/ interviu de C. Rogozanu pe VoxPublica

C. Rogozanu: Principalul reproş al lui Manolescu este că totuşi aţi fost în comitetul director atunci cînd s-au luat deciziile pe care le contestaţi.

Stefan Agopian: În ultimii doi ani. Eu n-am intrat în echipa desemnată acum patru ani. El susţine că am lipsit tot timpul.. În realitate comitetul director era o maşină de vot pe care el a pus-o foarte bine la punct – eu eram un intrus acolo, se ferea de mine. De fiecare dată cînd era o chestie care mi se părea în neregulă eu votam contra, dar n-aveam nici o şansă. Ba chiar îmi rîdea în nas şi îmi spunea: Agop, asta e democraţia!

C. Rogozanu: Cîţi sînt în comitetul director?

Stefan Agopian: 13, din care niciodată nu veneau toţi – o singură dată ne-am reunit. De obicei, eram vreo 7-8 din care 5 erau oamenii lui.

C. Rogozanu: Cine sînt oamenii lui Manolescu?

Stefan Agopian: Marta Petreu, Gabriel Chifu, Mircea Mihăieş care din cînd în cînd mai încerca să-l aducă cu picioarele cu pămînt…,

Gabriel Dimisianu, Bălăiţă care e foarte îndatorat, dar nu mai spun de ce pentru că nu vreau să-l supăr. Bălăiţă era unul dintre cei mai deştepţi: cînd era ceva controversat, dispărea de la vot. Oamenii ăştia îi făceau politica. Eu nu i-am făcut-o. Am votat pentru atunci cînd mi s-a părut corect. Multe chestii pur şi simplu nu erau puse în discuţie.

C. Rogozanu: Manolescu spune că pentru comitet a fost totul la vedere.

Stefan Agopian: Este o minciună. Membrii comitetului au aflat de unele chestii, dar nu de toate…