<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Inainte de Turnul Babel – universalitatea limbii engleze</title>
	<atom:link href="http://revistacultura.ro/blog/2009/11/inainte-de-turnul-babel-%e2%80%93-universalitatea-limbii-engleze/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://revistacultura.ro/blog/2009/11/inainte-de-turnul-babel-%e2%80%93-universalitatea-limbii-engleze/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Sat, 11 Feb 2012 09:04:12 +0200</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.5</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: Hilimon</title>
		<link>http://revistacultura.ro/blog/2009/11/inainte-de-turnul-babel-%e2%80%93-universalitatea-limbii-engleze/comment-page-1/#comment-1451</link>
		<dc:creator>Hilimon</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Nov 2009 19:22:26 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/blog/?p=1698#comment-1451</guid>
		<description>Cultura nu ţine de limbă. Muzica are peste tot câteva linii şi note. Dar e universală : americană, europeană, asiatică. Sau dansul, pictura. Literatură în 6000 de limbi ? Hm ! Scrii şi-n limba Ket din Siberia ! Bun. Scrii. Şi ? Tot acolo ajungi : traduci în rusă, franceză, engleză. Cam pierzi opera Ket pe drum. Mai bine înveţi, scrii direct în rusă. Diversitatea nu stă în idiom, ci în autor. Româna e aceeaşi, dar I.L.Caragiale şi Mateiu Caragiale diferiţi. Dadaiştii români şi A.Toma au în comun doar limba. Nu-i nicio pagubă că dispar 5000 de limbi şi tot atâtea pohte gastronomice...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Cultura nu ţine de limbă. Muzica are peste tot câteva linii şi note. Dar e universală : americană, europeană, asiatică. Sau dansul, pictura. Literatură în 6000 de limbi ? Hm ! Scrii şi-n limba Ket din Siberia ! Bun. Scrii. Şi ? Tot acolo ajungi : traduci în rusă, franceză, engleză. Cam pierzi opera Ket pe drum. Mai bine înveţi, scrii direct în rusă. Diversitatea nu stă în idiom, ci în autor. Româna e aceeaşi, dar I.L.Caragiale şi Mateiu Caragiale diferiţi. Dadaiştii români şi A.Toma au în comun doar limba. Nu-i nicio pagubă că dispar 5000 de limbi şi tot atâtea pohte gastronomice&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Tweets that mention Inainte de Turnul Babel â“ universalitatea limbii engleze - blog.revistacultura.ro -- Topsy.com</title>
		<link>http://revistacultura.ro/blog/2009/11/inainte-de-turnul-babel-%e2%80%93-universalitatea-limbii-engleze/comment-page-1/#comment-1444</link>
		<dc:creator>Tweets that mention Inainte de Turnul Babel â“ universalitatea limbii engleze - blog.revistacultura.ro -- Topsy.com</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 21 Nov 2009 17:00:09 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/blog/?p=1698#comment-1444</guid>
		<description>[...] This post was mentioned on Twitter by Liviu Drugă, Zidul de Hârtie. Zidul de Hârtie said: RT @LiviuDruga: 5,500 de limbi sunt pe cale de a disparea http://tinyurl.com/ycd6lnx [...]</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>[...] This post was mentioned on Twitter by Liviu Drugă, Zidul de Hârtie. Zidul de Hârtie said: RT @LiviuDruga: 5,500 de limbi sunt pe cale de a disparea <a href="http://tinyurl.com/ycd6lnx" rel="nofollow">http://tinyurl.com/ycd6lnx</a> [...]</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: beth</title>
		<link>http://revistacultura.ro/blog/2009/11/inainte-de-turnul-babel-%e2%80%93-universalitatea-limbii-engleze/comment-page-1/#comment-1443</link>
		<dc:creator>beth</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2009 08:10:59 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://revistacultura.ro/blog/?p=1698#comment-1443</guid>
		<description>Interesant articol. Mi-a amintit de cartea lui George Steiner, “Eratta. O autobiografie”.  O importantă parte a cărţii este alocată problemei multilingvismului. Aminteşte legenda Turnului Babel din Tora când Turnul este distrus şi omul nu mai este în acord ontologic cu faptele din lume. Cuvântul şi obiectul, gândul şi exprimarea lui articulată, simţirea şi comunicarea nu se mai întrepătrund organic. „Niciodată nu putem spune tot ceea ce vrem să spunem, niciodată nu putem purifica descrierea ori analiza verbală de o posibilă penumbră de ambiguitate, de valori şi conotaţii încă incomplet lămurite sau confidenţiale, în fond inexprimabile.” Acuză aşa-numitele doctrine progresiste de creştere a copilului şi de psihologie a acestuia, care se manifestă în special în Statele Unite şi care susţin că multilingvismul precoce va genera confuzie în psihicul încă necopt al minorului. Steiner, în copilăria căruia „limbile se intersectau în zbor prin casă”, consideră greşită această teorie care, aplicată, „sărăceşte şi asupreşte spiritul uman”. Adept al zicalei „tradurre e’tradire” şi convins că fiecare limbă exprimă în cuvinte o structură de valori, sensuri şi supoziţii cu care nicio altă limbă „nu-şi poate încerca puterile”, afirmă că, în fapt, la Babel n-a fost vorba de un blestem; din contră: darul nenumăratelor limbi este o binecuvântare. „Moartea unei limbi, chiar dacă este vorbită în şoaptă doar de o mână de oameni de pe o parcelă a unui teritoriu condamnat, înseamnă moartea unei lumi.” 
Prin cuvinte exprimăm esenţa lumii. Şi e bine, parcă, să o facem &quot;neuniform&quot;, ci după cum o simţim fiecare (ca grupuri de indivizi cu trăsături distincte).</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Interesant articol. Mi-a amintit de cartea lui George Steiner, “Eratta. O autobiografie”.  O importantă parte a cărţii este alocată problemei multilingvismului. Aminteşte legenda Turnului Babel din Tora când Turnul este distrus şi omul nu mai este în acord ontologic cu faptele din lume. Cuvântul şi obiectul, gândul şi exprimarea lui articulată, simţirea şi comunicarea nu se mai întrepătrund organic. „Niciodată nu putem spune tot ceea ce vrem să spunem, niciodată nu putem purifica descrierea ori analiza verbală de o posibilă penumbră de ambiguitate, de valori şi conotaţii încă incomplet lămurite sau confidenţiale, în fond inexprimabile.” Acuză aşa-numitele doctrine progresiste de creştere a copilului şi de psihologie a acestuia, care se manifestă în special în Statele Unite şi care susţin că multilingvismul precoce va genera confuzie în psihicul încă necopt al minorului. Steiner, în copilăria căruia „limbile se intersectau în zbor prin casă”, consideră greşită această teorie care, aplicată, „sărăceşte şi asupreşte spiritul uman”. Adept al zicalei „tradurre e’tradire” şi convins că fiecare limbă exprimă în cuvinte o structură de valori, sensuri şi supoziţii cu care nicio altă limbă „nu-şi poate încerca puterile”, afirmă că, în fapt, la Babel n-a fost vorba de un blestem; din contră: darul nenumăratelor limbi este o binecuvântare. „Moartea unei limbi, chiar dacă este vorbită în şoaptă doar de o mână de oameni de pe o parcelă a unui teritoriu condamnat, înseamnă moartea unei lumi.”<br />
Prin cuvinte exprimăm esenţa lumii. Şi e bine, parcă, să o facem &#8220;neuniform&#8221;, ci după cum o simţim fiecare (ca grupuri de indivizi cu trăsături distincte).</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

