Dezbatere

 

Modernitate tehnologica sau modernitate emancipatoare?

 

vineri 12 iunie 2009, sala mare a Casei Matei a Universitatii de Arta si Design, Cluj

 

organizatori:

Institutul francofon regional de studii strategice – Stat de drept si societate civila

in parteneriat cu Editura Idea

 

invitati:

Gabriel Chindea, Bogdan Ghiu, Claude Karnoouh, Costi Rogozanu, Adrian T. Sirbu, Michael Shaphir, Gáspár Miklós Tamás, Ovidiu Tichindeleanu

Moderatori:

Veronica Lazar, Ciprian Mihali, Emilian Cioc

 

Prilejuita de aparitia volumelor colective: Iluzia anticomunismului, Editura Cartier, 2008, si Genealogii ale postcomunismului, Editura Idea, 2009, dezbaterea isi propune remarcarea si detalierea catorva dintre temele directoare implicate in constituirea raporturilor dintre modernitate, comunism, postcomunism, postmodernitate. Aceste teme vor constitui sectiunile pe care va fi organizata discutia. Intrebarile din argument precum sunt de luat cu titlu orientativ.

Estimam urmatoarea distribuire a timpului alocat dezbaterii (180 minute): luari de cuvant si discutii intre invitati: 120 minute; dialog cu publicul: 60 minute.

 

§     Preliminarii

 

De precizat mizele – culturale, teoretice, istorice, pragmatice, politice, sociale – ale interesului pentru comunism. Care sunt locurile si modurile in care comunismul este interesant pentru noi? De unde si in ce fel ne priveste – ne mai priveste sau ne priveste iar – comunismul? De ce, abrupt formulat, sa ne mai intereseze comunismul? Ce din critica discursului postcomunist dominant despre comunism dar si din critica reprezentarii postcomuniste a comunismului a devenit intre timp loc comun, evidenta, banalitate? Care este experienta de la care plecand comunismul se cere reinterpretat si, prin urmare, postcomunismul? Ce din critica reprezentarii liberale a comunismului e simpla operatiune de pozitionare, constituire si reprezentare culturala, mediatica? Ce critica e necesar de adus criticii postcomunismului? Cat de absenta din critica postcomunista a comunismului este considerarea discursurilor comuniste despre comunism?

 

§     Tehnologie vs. emancipare?

 

Cum, sub constrangerea caror situatii, se constituie si ce consecinte are aceasta opozitie? Care sunt functiile – semantice, operatorii, tactice, strategice – ce-i sunt atribuite? Nu cumva trebuie avuta in vedere oportunitatea de a reformula acest raport? Tehnologie si emancipare, deci? Emancipare prin tehnologie?

 

§     Emancipare, modernitate si comunism.

 

Ce strategii discursive – argumentative si metodologice – pot fi apte sa sustina inscrierea comunismului in modernitate? Cum intelege modernitatea comunista sa constituie si sa operationalizeze raportul intre tehnica si emancipare? Concurenta sau conlucrare a discursurilor – filosofice, sociologice, politice, metafizice?

 

§     Constructia discursului postcomunist despre comunism.

 

Care sunt strategiile potrivit carora locurile de discurs sunt atribuite, apropriate, contestate, redistribuite? Cine si cum se autorizeaza sa vorbeasca despre modernitate, tehnica, emancipare, comunism, postcomunism? Cum opereaza montajele ad hominem in discursul anti-comunist, anti-postcomunist etc.? Epurarea postcomunista a vocabularului: cum poate fi descrisa si explicata neintelegerea sau respingerea unui intreg lexic al modernitatii emancipatoare?

 

§     Proiecte si proiectii postcomuniste.

 

Contestarea vocatiei emancipatoare a comunismului: cum poate fi trasata linia de separatie intre optiune teoretica si refuz sau tagaduire tactice? Ce argumente in favoarea pretentiei emancipatoare a comunismului? Asemenea „neintelegeri” vin oare din partea unui proiect emancipator concurent sau nu? Care modernitate vorbeste despre comunism in campul cultural romanesc? – influente conservatoare, neo-interbelice, culturaliste si doar uneori cu adevarat liberale? Exista oare cu adevarat o concurenta a proiectelor? Sunt insa aceste proiecte „emancipatoare”? Si atunci care mai e functia caracterului emancipator? De criteriu? De valoare? De imperativ?

Este delegitimarea emanciparii o delegitimare a intregului proiect modern? Nu cumva o serie intreaga de denuntari ale comunismului au, de fapt, ca miza critica modernitatii, denuntarea ei ca moment catastrofal in experienta istorica a occidentului si, in definitiv, a lumii?

 

§     Reprezentari dominante si gesturi critice.

 

De ce discursul critic alternativ din Romania e marginal si fara un impact vizibil asupra spatiului public? Ar fi vorba sa stabilim cum poate fi demontata latura fetisizanta a discursului cultural, capacitatea capitalului simbolic de a-si masca – mai mult decat oricare alta marfa sau capital –, originea intr-un sistem social si de productie dat? Cum poate cultura evita (auto)estetizarea?

 

§     Jocul prefixelor terminale: post-comunism, anti-capitalism, anti-comunism. Post-capitalism?

 

De pus, poate, in discutie raportul dintre anticomunismul postcomunist si „criza”: nu cumva anti-capitalismul – circumstantial? – de criza tinde, va tinde de acum inainte si pe scara non regionala sa ocupe locul „propriu” anti-postcomunismului si anti-modernismului? Care e valoarea emancipatoare a teoriei critice postmoderniste si unde se intalneste cu teoria sfarsitului ideologiilor? Unde se intalneste cu re-naturalizarea pe care o opereaza apologia capitalismului? A se vedea criticile aduse  postmodernismului ca neutralizare politica si ideologica ce ar livra spatiul public comodificarii, preluarii de catre capitalism/conservatorism si estetizarii politice.