Imi place / nu-mi place
19Sep2008 Filed under: sensuri si nonsensuri Author: Mihai Iovanel
Leapsa de la luciat: like/ dislike. Dupa ce m-am interesat discret ce si cum treb’ sa fac 
, m-am hotarat asupra listei urmatoare. E nealfabetica, neierarhica, superficiala si frivola, incompleta, nu si neadevarata. In masura in care imi mai aduc aminte de ceva, o sa-i fac upgrade:
Imi plac(e): cinematografele, filmele cu zombi (sunt obsedat), westernurile, Metallica, Rammstein, Asia Argento, criticii de film (Magda Mihailescu, Andrei Gorzo, Alex Leo Şerban), fotbalul italian, Alex Cistelecan, Karl Marx, William Gibson, anorexia, mersul pe jos (prin Bucuresti), librariile, noul anticariat de pe Doamnei, Mihaela Dancs (grazie, adriaghe!), sa stau sub apa, pescuitul, operele complete Jamie Olivier, marea in prima zi, Jose Mourinho, Inter Milano, femeile infidele, seria Sandman, luciat, jocurile video (: RPG-urile: Gothic 1, 2 & 3; dar si Clive Barker’s Undying si Max Payne 2), Edgar Allan Poe, Zizek, Level, cioLAN & Marius Ghinea (Mitza s-a retras), revistele pe hartie, vinul rosu sec, sa fiu criticat (a nu se exagera, totusi ), Philip Marlowe, Stanislaw Lem, Philip K Dick, Deleuze, mirosul de cafea (in orice forma, minus aia la filtru), „Creanga de aur” (Sadoveanu, nu Frazer), mirosul de tutun (la rece: azi am facut un an de cand m-am lasat), SF-ul, cartile si filmele care au ca subiect cautarea unei comori, Foucault, sa cumpar carti, pastele, Neil Gaiman, Neverwhere, Moartea si busola, Jean Reno, Libraria engleza, ceaiul verde no sugar in cantitati industriale, Spiderman (ca icon: ii urasc pe Sam Raimi & Tobey Maguire), Shirley Manson, seria Aliens (preferatul: no 3), lookul lui Twiggy Ramirez pe vremea cand canta cu Manson, The Future al lui Cohen, Melissa Auf der Maur.
Nu-mi plac(e): lookul optzecist, sa ies din Bucuresti, sa ies din casa, istericii, cand sunt isteric, anticarii slinosi de la Universitate, religiosii, sa fiu laudat, alcoolicii, sa pierd atat de mult timp pe net, ca n-am rabdare, Britney Spears (NOT ANYMORE), agramatii, conexiunile lente, extremele termice, timiditatea mea.
- Tags: Mihai Iovanel
4 Responses to “Imi place / nu-mi place”
Leave a reply
CriticAtac
- TRANSMISIE LIVE PRIMA DEZBATERE PUBLICĂ DINTRE CANDIDAŢII LA FUNCŢIA DE RECTOR AL UNIVERSITĂŢII BABEŞ-BOLYAIAZI, ora 18:00-20:00 Amfiteatrul (sala 101) Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Str. G-ral Traian Moşoiu Nr. 71 Trasmisia online este aici: http://www.democratieubb.ro/?page_id=979 Posterul este aici: http://www.democratieubb.ro/?p=909 Desfasuratorl dezbaterii aici: http://www.democratieubb.ro/?p=964 […]admin
- Un spion la curtea domnitorului … și atenție la bufonIntro A fost o perioadă în care eram foarte pasionat de spionaj, de istoria și poveștile spionilor. Mai tîrziu m-a interesat mai puțin partea romantică o poveștii, cît mai ales genealogia culturală a acestor eroi, tehnicile de ”producție” a acestor mituri moderne și funcția lor politică. M-a interesat foarte mult să înțeleg și să compar mecanismele prin care […]Vasile Ernu
- Propunere modesta pentru plecareBantuiti fiind de fantomele politice ale secolului trecut si inclestati (in sensul propriu al cuvantului reflectat de textul lui Bogdan Ghiu) in metafora modernitatii care plaseaza individul ca element ontologic nechestionabil (cu toate bunele si relele sale) se pare ca orice tentativa de a privi oblic sau a rationa lateral dincolo (sau dincoace) de in-div […]Alexandru Balasescu
- Tineretul PDL atacă. Băieţii lui tata, fete cu idei ultraconservatoare & Udrea nu mai e! Ole! Cine vine însă după: corporatiști, ariviști, băieți de bani gata ori modificați genetic. Schimbare?Costi Rogozanu & Mihai Gotiu pe VoxPublica Tineretul PDL atacă. Băieţii lui tata, fete cu idei ultraconservatoare – Costi Rogozanu Mic update. Rezumatul perfect facut de Bogdan Ghiu pe facebook. imi permit sa-l citez: Clasa urmatoare: copiii, nepotii. Nimic nou, nou viitor. Sint colegii vostri, copii, descurcativa-va! Noi nu ne-am descurcat cu parintii s […]admin
- VIDEO – O tanara a povestit la CNN cat de greu este sa lucrezi sub presiune 60 de ore pe saptamana pentru a face componente de iPadSursa: HotNews.ro Foxconn – compania taiwaneza care in China are peste un milion de angajati – a fost intens criticata in ultimii doi ani pentru cum isi trateaza lucratorii, iar o tanara de 18 ani a confirmat temerile, povestind pentru CNN cum este sa lucrezi intr-o fabrica unde regulile sunt mai dure ca-n armata, iar salariul lunar este de 200 de dolari. Ta […]admin
- Ascensiunea Chinei sau povestea unui leninism de succesMotto: “În lume suflă două vânturi, de răsărit şi de apus. Iar un proverb chinezesc spune: « fie vântul de apus va fi mai tare decât cel de răsărit, fie vântul de răsărit va fi mai tare decât cel de apus ». Or, în vremea noastră, vântul din est suflă mai puternic decât cel din vest.” (Mao Zedong) / “Lăsaţi-i pe unii să se îmbogăţească primii, ceilalţi o […]Gabriel Chindea
- România spune NU – ACTA! Invita-ti prietenii! PROTESTAceastă manifestație face parte dintr-un eveniment global ce dorește oprirea aplicării tratatului ACTA, tratat ce reprezintă un pachet de legi menite să afecteze extrem de grav dreptul la intimitate și exprimare liberă. Mai multe informații pot fi găsite la adresa https:/…/www.facebook.com/note.php?note_id=169606379814421 In afara de evenimentul in sine, vom […]admin
- Un non-text pentru o Uniune Non-EuropeanăVineri, 27 ianuarie, în cadrul grupului de lucru al ţărilor din zona euro, Germania a înaintat un non text (non-paper) în care, ca o condiţie a acordării unui nou împrumut, cerea Greciei să acorde prioritate absolută achitării datoriilor şi să transfere suveranitatea asupra Bugetului său naţional unui comisar european. Pentru cei care nu ştiu, în diplomaţie […]Leonidas Chrysanthopoulos
- Boc şi Franks. Atacul clonelorCosti Rogozanu pe VoxPublica Cine vine în locul lui Boc etc? Aştept şi eu ca toată lumea. Dar mă gîndeam că nu căderea lui Boc e adevărata ştire. Ci conferinţa comună de ieri FMI, CE şi BM. Şi ea nu apasă atît prin conţinut (că doar ştim la ce s-au înhămat ăştia pînă acum), cît prin tonul implacabil imprimat mersului unor industrii strategice pe căi deja bă […]admin
- Betia non-faptelorSursa: heterodox Pactul fiscal european cica a trecut Keynesianismul in ilegalitate, ne spune The Economist. Asta e. Intrebarea care se pune este urmatoarea: Cum va evita pactul fiscal enervanta persistenta a faptului ca motorul crizei a fost datoria privata iar nu cea publica? Sau faptul ca bula creditelor data de bancile Germane periferiei (acuma nu se ma […]admin
- Populismul economic neoliberal, leneşii Europei şi mistificările dreptei româneştiDe ceva vreme încoace, am asistat la fabricarea fulminantă a unei imagologii obsedante referitoare la europeanul din sudul continentului, portretizat ca leneş, deşănţat şi necumpănit. Aceste caracteristici sunt proiectate asupra indivizilor, dar şi asupra guvernelor unor state precum Italia, Grecia sau Spania. Conform mitologiei, aceste vicii naţionale s […]Victoria Stoiciu
- Moscova / 4 februarie 2012 / Miting – Pentru alegeri corecte (video)Punctul de intilnire si plecare la defilare a mitingului de la Moscova. LA – 20 de grade. Oficialitatile spun ca au fost 40.000, participantii vorbesc de 100.000. […]admin
- Back in USSR by MarşrutkaInterviu realizat de Igor Mocanu. Marşrutka – un proiect de documentare artistică, axat pe dimensiunea antropologică şi socială a cercetării, cu un ochi foarte ager îndreptat asupra politicii. Echipa: Serghei Chiviriga, Alice Monica Marinescu, Vlad Petri, David Schwartz. Marşrutka este un proiect de documentare artistică, axat pe dimensiunea antropologică şi […]Igor Mocanu
- Generaţia revoltei creativeVintila Mihailescu in DIlema Veche Revolta din ianuarie surprinde, iar somnul comunicării sociale naşte viziuni ciudate. Puterea a visat iniţial huliganism periferic, apoi manipulare politică subterană, mimînd în somn dialogul cu ţara. Iar cînd s-a trezit, a vorbit în ghicitori. Opoziţia a visat să capitalizeze revolta populară şi nu-i vine să se trezească, […]Vintila Mihailescu
- Caracteristicile-cheie ale migraţiei din MoldovaTEMA: Migranţii. România de “afară” Plecarea în masă peste hotare a moldovenilor a început în 1998 şi a continuat cu o intensitate sporită până în 2007 (cel puţin), fiind condiţionată de o combinaţie dintre factorii economici şi o serie da alte şocuri interne şi externe. Ca şi în cazul altor state din fosta URSS şi din Europa de Est, tranziţia care a avut dr […]admin
- Ce nu spune recensamantul: zeci de mii de romani s-au evaporat de pe harta tarii. Vezi cati romani au disparut din fiecare judet din 1990 si pana in 2011Sursa: Econtext.ro Zeci de mii de locuitori au disparut de pe harta Romaniei in ultimii 21 de ani. In unele judete chiar sute de mii! Dupa cum stiti, Comisia Centrala pentru Recensamantul Populatiei si Locuintelor s-a intrunit ieri, 2 februarie 2012, si a prezentat situatia preliminara a Recensamantului care s-a desfasurat anul trecut. Comisia a prezentat nu […]admin
- 31 ianuarie 2012 – ziua nationala impotriva reformei in sanatateTEMA: Sănătatea românească – în moarte clinică? 31 ianuarie 2012 poate intra in istoria recenta a politcii romanesti ca ziua in care, pentru prima oara un guvern a declarat, prin purtatori de mesaj autorizati, ca nu doreste sa se faca nicio reforma in sanatate intr-un anumit an. Kelemen Hunor, presedintele UDMR a simtit nevoia sa faca aceasta precizare, apar […]Sorin Paveliu
- Criza de identitate academică şi dilemele „ajustării la piaţă”Apreciez luările de poziţie curajoase de pînă acum ale domnului profesor Simon! Cred că fac bine universităţii şi ne ajută să înţelegem mai bine ce se întîmplă cu instituţia în care muncim. Cu maniera sa de a se exprima şi direct, şi punctual – o sobrietate stilistică bine şlefuită de formaţia ştiinţifică – domnul Simon invită la transparenţă în discuţiile d […]Marius Lazar
- “Indignados” de azi sunt “disidenţii” de ieriIon Vianu in 0 cafegradiva.ro Ceea ce se întâmplă în “Piaţă” este, pentru mine, misterios. O mână de oameni, la urma urmelor, revendicări confuze, din care se evidenţiază oroarea faţă de “sistem”. Omul de rând percepe ansamblul partidelor ca pe un singur organism nediferenţiat. El este de expulzat. Ei bine, această ultraminoritate este temută pană acolo încâ […]admin
- Interviu cu un angajat de la „eMAG”SERIA: Noua iobăgie În dezbaterea publică din România privitoare la condiţia angajatului se face auzit, în genere, punctul de vedere al autorităţilor, cel al angajatorilor sau cel al comentatorilor de pe margine (primele două fiind destul de similare în ultimii ani). Foarte rar întâlnim şi punctul de vedere al angajatului. Mărturiile directe despre cum e să […]Vladimir Bortun
bujold
March 25th, 2009 at 7:24 am
Bună dimineaţa.
Din anumite motive, pe care nu le pot detalia aici, aş dori să dialoghez cu dumneavoastră în particular. Vă rog trimiteţi-mi un mail. Vă mulţumesc.
Cu prietenie.
Dan Puric, Mihai Iovanel, Cotidianul, Raluca ion, Gabriela Adamesteanu | Blogul iMONDO
March 29th, 2009 at 11:06 am
[...] A doua sursa, criticul Mihai Iovanel. Iata ce declara: Nu-mi plac(e): lookul optzecist, sa ies din Bucuresti, sa ies din casa, istericii, cand sunt isteric, anticarii slinosi de la Universitate, religiosii, sa fiu laudat, alcoolicii, sa pierd atat de mult timp pe net, ca n-am rabdare, Britney Spears (NOT ANYMORE), agramatii, conexiunile lente, extremele termice, timiditatea mea. Imi plac(e): cinematografele, filmele cu zombi (sunt obsedat),… SURSA [...]
Paul Chelu
June 21st, 2010 at 11:37 am
Îl cheamă Iovănel.
Umblă zvonuri despre el.
Mituri urbane. Legende rurale. Povești industriale. Că a inventat căciulița de pe ”ă” (© Iovanel UnLtd ®™). Că a creat conceptul de ”viteză iovănică” (aprox. 5,7 Mach). Că poate să-și scoată șosetele din picioare chiar dacă e legat la ochi, cu mâinile la spate, și fără să se descalțe înainte (există un clip doveditor pe youtube).
Unele astfel de povești se pot povesti. Altele nu, că nu s-au inventat încă toate caracterele alfanumerice necesare. Dar uite una care se poate:
Se spune că Iovănel și-a printat pe tricou „Iovănel e cool.” Și mergea mereu la servici cu el, și în fiecare zi copilul de 4 ani al unei colege de birou se proțăpea în fața lui și citea, cu voce tare, afirmația pieptistă. Și apoi o repeta, toată ziulica, oricui i se nimerea în față. Și toată lumea rânjea. Și copilul nu înțelegea de ce. Așa că, tot sperând să înțeleagă până la urmă, tot o repeta. Așa cum putea el. Peltic.
Lui Iovănel ”îi plac” multe chestii. Unele pur puerile, altele pueril de intelectuale. Exact genul care ne place la toți. Nimic de zis aici. Doar că sunt cam puține în lista aia a lui. Din, deducem, modestitate subiectiv-uitucistă.
Și ”nu-i plac” alte câteva chestii. Da, chiar așa, doar câteva. Hai să le comentăm pe rând, cumva:
”lookul optzecist”
Cu o singură excepție, tulburătoare: Sabrina. Exact, acea Sabrină. Probabil doar nostalgicii melomani își mai amintesc de hitul ”Boys (Summertime Love)”, ăla cu ”Boys, boys, boys / I’m looking for a good time / Boys, boys, boys / Get ready for my love”. Dar înainte de apariția piesei a fost Ideea. Și înainte de Idee a fost Imaginea. Care a apărut, proiectată (direct) invers pe corneile ochilor (acolo și nicăieri altundeva, ale) Sabrinei. Era-n iulie1987, la nord-nord-vest de Eforie Sud… Legenda spune că mai întâi și mai întâi de toate, imediat după Imagine, dar până la Idee, a apărut Refrenul. Care a fost inspirat de multiple treceri consecutive (în sensuri opuse, primul fiind, tot conform mitologiei, stânga-dreapta) ale lui Iovănel prin fața șezlongului pe care stătea, tolănită rubensian, sus-numita splendidă Sabrina, cu un pix Bic între degetele mâinii drepte (și pasta lichefiată briliantin în tubușorul venal de plastic) și cu un carnețel pe genunchiul stâng, bronzat circumscris-paralelipipedic (coperta și legile opticii, bată-le vina). Frizura cu geometrie variabilă (datorată rafalelor sacadate de briză marină), pistruii neidentici care se înmulțeau proporțional cu trecerea minutelor (e vorba doar de cei de pe nas, umeri și genunchi), firele bărbii care se dezvoltau conform unui grafic accelerat particular de-a lungul aceluiași flux temporal irevocabil, fredonările pe (mult prea) nenumărate game fluieristice (a unei singure și unice piese; relatările contemporane converg asupra arhinecunoscutului ”Canon” al lui Pachelbel), ritmul imprevizibil al pulsațiilor musculare tricepsiale (că el mergea sinusoidal, în căutarea unor sensuri) – iată doar câțiva dintre factorii care au creat, involuntar, confuzia identității multiple independent-diversificate și, mult-ulterior, pluralul lu’ ”Boy” (titlu pe care ea îl avea deja notat pe carnețel, inexplicabil, cu creionul) precum și multiplicarea lui corespunzătoare (de trei ori, conform structurii iambice cerute de refren). Citirea atentă, în cheie opus-kamasutrică, a versurilor piesei deschide paranteze uluitoare asupra misteriosului univers senzorial-socializant iovănelian. Imagine that: o piscină cu Sabrina și în rest plină ochi cu (vreo 30, per total, de) Iovănei peste Iovănei (la propriu, că-i locul îngust, sunt claie peste grămadă, nu mai știi care-i cotul la unul și urechea la altul). E întocmai scena restaurantului din ”Being John Malcovich”, dar salò-pasolinizată. Și cu Sabrina-n mijlocul la toți. Și țopăie. Toți, peste toți. Dar nimeni pe Sabrina. Sabrina cântă. Și (i) se bălăngăne paradisiac. Ăsta videoclip, frate (părerea mea, pardon)!
P.S. Pagina de carnețel conținând versurile alternative ale piesei (”Iovă Iovă Iovă / I’m looking for a good time / Iovă Iovă Iovă / Get ready for my love”) a fost adjudecată la o licitație Sotheby’s contra sumei de 51 de rupii indiene. Ofertantul a dorit discreție absolută asupra identității proprii. Nu și a destinației foii. Care, după declarația proprie (și în traducere aproximativă) ”va fi utilizată ulterior unui blitz-breakfast cu fasole și Coca-Cola, cu scopul de a” (traducerea se încheie, continuă transcrierea textuală) ”wipe my” (transcrierea textuală se încheie, continuă transpunerea fonetică) ”es”.
”să ies din București”, ”să ies din casă”
Dar îi place ”mersul pe jos (prin București)”. ”Casa” fiind în București, deducem că îi place să meargă (pe jos) prin casă. Unde prin casă? Spre baie. De ce? Păi îi place și ”să stea sub apă”. Deducem științific că Iovănel, care teoretic nu poate încăpea într-o cană, iar într-o sticlă nu se poate strecura (dar poate încăpea, slavă zeilor că nu se mai fabrică sticlele de lapte ceaușiste), umple cada din baie și se bagă fericit în ea, bâldâbâc, până când… până când? Nu se știe. Ce se știe e doar porecla dată de păianjenul din colțul tavanului (cu pereții vestic, respectiv nordic): ”Devidblein”.
”istericii”, ”când sunt isteric”
Dar dacă, doar de dragul unei speculații voit oneste, hotărâm că Iovănel a experimentat inserții subcutanate cu aspirine expirate și dintre efectele colaterale s-a remarcat dublarea personalității? Și dacă nou-apărutul Iovănel s-a uitat în oglindă și a văzut că nu e Brad Pitt, ne putem imagina disperarea care l-a aruncat în brațele isteriei. Atunci avem una bucată Iovănel isteric, și una bucată Iovănel căruia îi displac istericii. Care-i care, și cine-i cine? Cine învinge într-o trântă dreaptă? Cine bagă mai repede ața-n ac? Și, oare, cînd unul bea repede-repede Pepsi, râgâie celălalt?
”anticarii slinoși de la Universitate”, ”religioșii”, ”alcoolicii”, ”agramații”
Două minusuri fac un plus. Dar patru? Fac un ”iovănism”. Un iovănism e o singularitate antropoidă care se plimbă urban sub semnalmentele unui anticar slinos prin zona Universității, și care e agramat dimineața, religios de la prânz încolo, și alcoolic în weekend. Și e născut pe 29 februarie.
”să fiu lăudat”
De aceea, nici nu încercăm. Dar dacă am încerca, de ce anume ne-am putea lega? Că e ”citit” și uzează de un vocabular de 30.000 de cuvinte, ca Shakespeare? Nu putem. Că acum, în mediul academic din secretariatul Universității Lenavoi din Ouagadougou, Burkina Faso, se spune (în traducere liber-cugetătoare) ”Shakespeare folosea o părticică infimă de cunoștințe alfabetare preluate de la Însuși Întemeietorul Cuvintelor, Iovănel”.
”să pierd atât de mult timp pe net”, ”conexiunile lente”, ”că n-am răbdare”
Conexiunile lente îl fac să-și consume răbdarea în timp ce pierde mult timp pe net. Soluție: cu 10 lei în plus pe lună la abonament se speeduiește conexiunea. Răbdarea s-ar putea atunci lăfăi, satisfăcută, pe platanul timpului recuperat.
”Britney Spears (NOT ANYMORE)”, ”extremele termice”
Altă poveste. Iulie 1998, undeva la sus-sud-est de studioul de înregistrări din Eforie Nord al formației Sud-Est (că lui îi place ”marea în prima zi”, așa că planul e mereu să stea doar câte o zi, dar tot dă peste impedimente feminine)… Britney Spears, în vacanță de relaxare sinaptică după înregistrarea completă a setului de piese de pe albumul de debut ”Mom, I love you so much” (ce urma să fie lansat peste câteva luni), își lasă epiderma pectorală să absoarbă, necenzurată textil, soare. Până când o umbră protectoare întrerupe nerușinatul proces optic, și Britney deschide ochii, strâmbându-se din cauza soarelui (că umbra îi proteja doar cavitatea toracică pân’ la gât numai), și glăsuiește, cu accent sud-coreean languros: „Scuză la mine, cine este tu?” și dinspre silueta contre-jour-istă bubuie doar două cuvinte: ”Iovănel” (da, că sunt două cuvinte incluse în numele ăsta, mulți nu știu, e încă un mister dezbătut aprig pe culoarele Academiei Române; al doilea cuvînt se aude doar în infraroșu, și doar în centrul medullăi oblongata). Și Britney înghite în sec (combinația de masculinitate obscură și expunere prelungită la soare stimulează reflexul regurgitativ, cunoscut din 2001 în lumea medicală internațională drept efectul ”Iovahnel X”). Și restul e istorie. Că unul dintre ei l-a înșfăcat pe celălalt și l-a aruncat în cel mai apropiat hamac și i-a terfelit solvabilitatea morală și i-a despăturit integritatea fiziologică și a compus în toiul nopții o nouă piesă. Și au urmat multe nopți și multe zile cu mult-multe minute de înfocare non-cerebrală (dar nu pe malul mării, că lui Iovănel nu-i place marea decât ”în prima zi”). După care Britney a dispărut fără un cuvânt (românesc) de adio (că nu știa). Ergo, ”not anymore” din lista iovăneliană. Iar în ianuarie ’99 apare albumul (nou intitulat) ”Baby One More Time”, care debutează cu single-ul titular… Iar ”extremele termice” se referă la orele nesfârșite de jacuzzi pe care cei doi le-au împărtășit, în ciuda frecventelor defecțiuni la boiler și la pompa de bule, și care au lăsat evidente sechele tactil-perceptive sus-numitului personaj masculin.
”timiditatea mea”
Okay.
andrei_insc
June 21st, 2010 at 2:51 pm
@paul chelu: dude, esti obsedat de Iovanel sau ce ?!…