Archive for octombrie, 2015:

Textul cel mai drag

 

E posibila o relatie de dragoste intre persoane de acelasi sex care au credinte opuse despre viata si moarte? Despre Dumnezeu? Ce faci daca un prieten vrea sa se sinucida? Cum il ajuti? Ce ne asteapta dincolo? Avem raspunsurile dinainte pregatite? Cand o tanara avocata debutanta cunoaste si se imprieteneste cu o IT-ista nonconformista, ascunzand un trecut trist, toate aceste problematici ies treptat la iveala. Acestea sunt intrebarile la care raspunde ultima premiera de la Teatrul de Arta din Bucuresti, Testament, scris si regizat de Radu Popescu. „Este, intre textele pentru scena scrise de mine, poate cel mai drag, cel mai important datorita incarcaturii afective personale care m-a facut sa il astern pe hartie. Chiar sunt convins acum, cand exista o a treia versiune scenica, dupa ce am primit de la spectatori multe feed-back-uri emotionante, ca este o poveste extrem de reusita, care poate avea un impact puternic asupra audientei“, declara autorul spectacolului. Fost medic, absolvent al Facultatii de Regie Teatru si al unui Master in Dramaturgie, Radu Popescu este in acelasi timp un pioner al managementului cultural si al miscarii teatrale independente din Romania, ca initiator al Festivalului Bucharest Fringe, Maratonul Teatrului Independent, al Teatrului Apropo si al Proiectului AutoRgara Tinerilor. Distributia spectacolului este compusa din actritele Ana Sorina Corneanu, Mihaela Popa.

Beciul misterios

A treia expozitie din seria Gradini satesti, dedicata toamnei si intitulata Gradina de pe raft, poate fi vizitata pana la 29 noiembrie la Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti. Pacat, ca vizitatori, pentru cine a pierdut vernisajul din 22 octombrie! Unde participantii au fost fost asteptati „cu borcane de muraturi, de dulceata, de miere, de zacusca, de ciuperci sau alte minunatii facute in casa“ si cu „o reteta de conservare, de placinta cu dovleac sau de zacusca sau de visinata sau de prune uscate“. Oricum, de vazut inca felul in care „fiecare borcan, fiecare sticla, fiecare lada sunt puse cu grija pe rafturi dupa retetele si obiceiurile mostenite de la mosi. De aceea, beciul ni se pare un loc misterios in gospodarie, aparent, un spatiu de depozitare a ceea ce gasim in gradina, dar, mai mult, o lada de zestre, o comoara ascunsa“.

Carouselul lui Andrei Serban

 

Cea mai recenta premiera de la Teatrul „Bulandra“ este Carousel, adaptare de Andrei Serban si Daniela Dima dupa piesa Liliom de Ferenc Molnar si filmul cu acelasi titlu de Fritz Lang. Spectacolul „ar putea fi vazut ca politic incorect dintr-o perspectiva feminista, avertizeaza regizorul Andrei Serban. Cum poate Iulia sa considere palma primita de la Liliom ca pe o mangaiere si sa-l iubeasca demn si in tacere?! Molnar, ca orice autor bun, nu isi impune propria lui viziune asupra lumii. In piesa sunt puncte de vedere diferite, uneori contradictorii: ele reflecta realitatea vietii insasi, filtrata prin personajele piesei. Molnar a invatat de la Shakespeare sa faca teatru cu o libertate absoluta. El stie sa treaca de la un moment tragic, dureros si profund la o gluma piperata, de la satira sociala plina de sarcasm si ironie la lirism si dragoste pasionala, de la expresia grosolana la una de o sensibilitate fina, de la aluzii sexuale la mister si metafizica. Personajele se afla cu adevarat intre pamant si cer, impinse de circumstante sa gaseasca forta vitala pentru a trai conform ideii lor de respect si demnitate umana, iar umorul le salveaza mereu in fata tristetii, disperarii si negativitatii. E remarcabila transcendenta acestor fiinte marginalizate din motive sociale, economice, culturale“. Decorul este semnat de Octavian Neculai, iar costumele ii apartin Liei Mantoc. In rolul titular publicul il va reIntalni pe indragitul actor Vlad Ivanov.

Literatura romana in secolul al XVIII-lea

 

In zilele de 9 si 10 octombrie a.c. a avut loc a doua editie a Colocviului national de literatura veche, intitulat Literatura romana in secolul al XVIII-lea. Schimbarea paradigmei literare, manifestare gazduita de Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu“. Printre participantii la aceasta editie s-au numarat Eugen Simion, cu o conferinta despre Dosoftei, Gheorghe Chivu, director adjunct al Institutului „G. Calinescu“ si profesor la Universitatea din capitala, cu o prelegere despre traduceri si traducatori in secolul al XVIII-lea, Eugen Pavel, directorul Institutului de Lingvistica si Istorie Literara „S. Puscariu“ din Cluj-Napoca, cu o conferinta despre critica textuala in cultura scrisa. Au mai sustinut prelegeri: Maria Magdalena Székely, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iasi, Vasile Tara, de la Universitatea de Vest din Timisoara, Ioana Costa, Ileana Mihaila si Gabriel Mihailescu, de la Universitatea din Bucuresti s.a.

Au fost supusi discutiei autori canonici ai literaturii vechi – intre care Dimitrie Cantemir (obiect al unei sectiuni special dedicate), Miron Costin si Ion Budai Deleanu –, dar s-a vorbit si despre strategii generale de abordare a textului in literatura veche, despre liturghie ca discurs cu potential literar, despre politica si practica traducerilor, despre prezenta cartilor romanesti in strainatate s.a.

Izolare artistica

 

Proiectul „Arta. Memorie. Restituire“, initiat si sustinut de Biblioteca Judeteana „George Baritiu“ Brasov si Asociatia Culturala Artessentia, isi propune sa redescopere semnificatiile uitate ale simbolurilor din arta traditionala din Þara Barsei prin arta contemporana. Cum? Izoland opt artisti vizuali intr-un mediu neutru – atelierele Artessentia – in care sa aprofundeze, prin disciplina experimentului, simbologia imagistica romaneasca din Þara Barsei, prin comparatie cu cea universala.

Premiera la „Bulandra“

 

Ultima premiera de la Teatrul „Bulandra“, care a avut loc in weekendul trecut, Marmura, de Iosif Brodski, in regia binecunoscutului Yuri Kordonsky, se anunta deosebit de promitatoare, mai ales ca din distributie fac parte marii actori Victor Rebengiuc si Marian Ralea. Decorul si costumele sunt semnate de Nina Brumusila iar lighting design-ul de Lucian Moga. Despre Marmura, regizorul rus Yury Kordonsky, cel ce a semnat atatea spectacole importante pe scenele romanesti, marturiseste: „Imi doresc din tot sufletul ca acest text sa fi fost o provocare pentru actori. Ambii sunt actori intelectuali, aceasta fiind singura cale de a aborda piesa. In timpul repetitiilor am vorbit adesea despre filosofie, istorie, poezie, arta in general, pentru a intelege modul in care functioneaza personajele: prin emotie, dar si prin idee. Actorii transmit puternic emotia, dar au si niste minti minunate, cu experienta si cunostinte despre istorie, ei insisi fiind martori directi ai unor cataclisme istorice, martorii evenimentelor care au avut loc aici in ultimele decenii, evenimente care au schimbat fata lumii. Piesa aceasta nu poate fi jucata de actori care n-au capacitatea de a aprecia poezia, arta. Cei doi traiesc in ARTa. Viata insasi e arta, de aceea ei pot vorbi si simti aceste teme, aceste subiecte care l-au framantat atat de mult pe Brodski“.

Premiera la Teatrul de Arta

X-teatruTeatrul de Arta isi asteapta publicul la cea mai recenta premiera, Omul care manca lumea, de Nis-Momme Stockmann, in regia lui Alexandru Mazgareanu. Piesa s-a numarat printre cele desemnate drept cele mai bune din Europa, in 2010, de catre European Theatre Convention. Spectacolul reinterpreteaza cotidianul absurd intr-o cheie regizorala moderna tratand cu cinism diferite aspecte ale societatii contemporane. Datorita presiunilor sociale si personale, personajul principal trece printr-un moment de criza si cauta sa isi recapete identitatea incercand sa dea un sens nou vietii sale. Doar ca in lumea meritocratiei capitularea nu este o optiunie iar cine indrazneste sa paraseasca cursa capitalismului este aruncat din sistem. Spectacolul pune in discutie probleme profund umane, conturand o relatie speciala, de ura-dragoste, intre personajul principal si tatal sau. Ce solutie va alege acesta atunci cand parintele sau devine dependent de el din cauza degradarii fizice si psihice, ajungand el insusi un copil?

Intrebari galvanizante despre spatii industriale. Sau artistice

 

Vineri, 9 octombrie, la ora 11, putem afla despre industrii creative si despre experienta transformarii unor vechi spatii industriale in spatii artistice, in cadrul unei intalniri cu Evy Sorensen – director de programe al centrului USF din Bergen din Bergen (fosta fabrica de sardine convertita in arena artistica de anvergura), Cosmin Ţapu – initiator si director al proiectului Rokolectiv festival, Rozana Mihalache si Voicu Radescu – coordonator de program / director al Green Hours si Teatrul Luni. Intalnirea are loc la Halele Carol, Sala Galvanizare. Cine poate participa: „Daca va regasiti intr-una dintre categoriile urmatoare – industrias cultural/ social, travailleur in campul ideilor rebele, creativ „in afara cutiei“, curator sau organizator de evenimente culturale – aveti un motiv special sa va intalniti cu Zeppelin si invitatii sai, sa discutam despre cum se pot face unele lucruri mai bine decat altele in cladiri care nu mai folosesc azi proprietarilor, si sa primiti noi imbolduri si pilde de indrazneala, talent si succes in antreprenoriat cultural, si alte asemenea. Voi pregatiti intrebarile arzatoare, iar noi speram sa stim raspunsul intelept. Sau il aflam impreuna.“

ARAD, premiat la Indian Cine Film Festival

Scurtmetrajul documentar „ARAD. Jurnalul meu virtual“, in regia lui Carmen Lidia Vidu, a debutat cu un premiu la festivalurile internationale: Premiul Special al Juriului la Indian Cine Film Festival 2015. „Primul festival si primul premiu international pentru scurtmetrajul dedicat parintilor mei si orasului Arad“, spune regizoarea Carmen Lidia Vidu. Scurtmetrajul, care face parte din seria de evenimente ce promoveaza candidatura municipiului Arad la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, prezinta povestea unei zile din viata orasului vazut prin ochii regizoarei care a copilarit in Arad. Carmen Lidia Vidu, al carei film de debut, „O scurta istorie Astra Film“, a castigat Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar in 2015, a primit si Titlul de Excelenta in Arta dramatica, decernat de Primaria Municipiului Arad. Carmen Lidia Vidu (35 de ani), o voce unica in teatrul romanesc, primul regizor de la noi care a combinat cu succes videoproiectiile si mijloacele specifice filmului cu prezenta live a actorilor, a devenit cunoscuta prin spectacolele sale experimentale prezentate pe cele mai importante scene din Romania. „Fac parte dintr-o generatie construita pe ideea de a reusi, a deveni cel mai bun: a trebuit sa particip la concursuri de inot, sa fiu campioana nationala, sa particip la olimpiade nationale. Cand am absolvit teatrul, a trebuit sa revolutionez, sa fiu un geniu al teatrului. Daca nu am reusit, m-am ratat“, se confeseaza regizoarea.