Archive for decembrie, 2014:

Muzee româneşti în spaţiul virtual

 

Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu, Asociaţia „Folclor Fără Frontiere“, Ordinul Arhitecţilor din România, Fundaţia Pro Patrimonio şi Fundaţia Wassertalbahn (în custodia căreia se află Mocăniţa de la Vişeul de Sus) şi-au lansat, de curând, colecţiile în format virtual pe Google Cultural Institute. Aproximativ 800 de exponate din colecţiile acestor muzee pot fi văzute de acum online. Fotografiile exponatelor au rezoluţie foarte bună şi detaliile picturilor sau obiectelor pot fi vizualizate foarte bine.

Imagini dintr-o Românie mai puţin cunoscută

Peste cincizeci şi şase de fotografi vor expune în peste nouăzeci de imagini o radiografie mai putin cunoscută a României. Este vorba despre peisaje montane, locuri necunoscute din mediul urban, de pescarii din Delta Dunării sau de ciobanii din crestele Munţilor Făgăraş, meşteri sticlari, cioplitori în lemn, obiceiuri tradiţionale din Bucovina. De obicei asemenea imagini nu trec mai departe de mediul online, rareori fiind disponibile pe suport de hârtie. Expoziţia poate fi vizionată în sala „Constantin Brâncuşi“ de la Palatul Parlamentului.

Regizor-actor-scriitor

 

Renumitul regizor Grigore Gonţa, fost director-adjunct al Teatrului Naţional Bucureşti, s-a apucat şi de beletristică. Marţi, 9 decembrie, ora 19.00, la Cafe Verona Cărtureşti, el îşi va lansa romanul „Asta-i viaţa!”. Regizorul-actor îşi explică noul său demers astfel: „Nu ştiu ce m-a făcut să scriu această carte! Poate tinereţea! A doua tinereţe care acum mă surprinde cu vigoarea fanteziei, la fel de nestăvilit ca atunci! După ce am scris scenarii de radio şi televiziune, după multe variante scenice ale unor piese de teatru, după câteva dramatizări de romane, iată-mă acum autor al unei cărţi – roman, frescă? – pline de viaţă”. Volumul este descris de Alexandru {ahighian drept „un roman scris cu vivacitate, plin de culoare, construit din secvenţe în succesiune rapidă“. Fresca umană, sufletele frenetice şi jocul extraordinar al planurilor temporale fac din romanul regizorului Grigore Gonţa o aventură în memoria protagonistului, Cristi. Cariera, dragostea şi aventura se îmbină în contextul istoric al Bucureştiului anilor 1940-2010 într-un periplu al personajelor pline de viaţă, personalitate şi mister.

George Banu premiat de Academia Franceză

 

În şedinţa solemnă din 4 decembrie, în prezenţa filozofului Jean Louis Marion, a secretarei Academiei, Hélène Carrère D’Encausse, şi a fostului preşedinte al Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, profesorului şi criticului de teatru George Banu i s-a acordat Premiul Academiei Franceze pentru difuzarea culturii franceze în lume. Stabilit la Paris în 1973, George Banu (n. 22 iunie 1943, Bucureşti) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris şi un eseist de reputaţie mondială. El şi-a dedicat opera critică regiei moderne şi figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc). A făcut parte din echipa de conducere a celebrei reviste Travail theatral şi a fost redactor-şef al revistei Arta teatrului (1981-1988), publicată de Teatrul Naţional Chaillot, condus pe atunci de Antoine Vitez. Director artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor în anii 1991-2000, ales de trei ori preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, George Banu este în prezent preşedinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, şi preşedintele Premiului Europa pentru teatru. În 2013 i-a fost consacrat volumul de studii şi eseuri Calătoriile sau orizontul teatrului, avându-i ca autori, printre alţii, pe Eugenio Barba, Peter Brook, Andrei {erban, Ariane Mnouchkine, Radu Penciulescu şi Niky Wolcz.

Ambasada lui Moş Crăciun s-a deschis la Mogoşoaia

 

Sâmbătă, 6 decembrie, a avut loc loc deschiderea Ambasadei lui Moş Crăciun în Parcul Mogoşoaia. Aceasta a ajuns la cea de-a V-a ediţie şi, cum cifra 5 trimite la cele cinci simţuri, conceptul de anul acesta se bazează pe a aduce bucurie fiecăruia dintre ele. Astfel, pe 6 decembrie, începând cu ora 17.30, vă puteţi bucura de colinde de Crăciun, un show de dans alături de Crăciuniţele lui Willmark, muzică de fanfară şi o piesă de teatru marca Fun Science, prin intermediul căreia veţi afla cum ajunge Moş Crăciun într-o singură noapte la toţi copiii.

Moş Crăciun le-a transmis deja organizatorilor că în Mogoşoaia el şi elfii vor să petreacă cel mai mult timp, pentru că acolo le place foarte mult. Astfel, în parcul Mogoşoaia au fost instalate peste 200.000 de beculeţe reunite într-un design unic pentru a-l ajuta să recunoască uşor locul unde trebuie să aterizeze la ora 18.00.

Suvenir de Bucureşti – ediţia de iarnă. Elite Art Gallery

 

Expoziţie de pictură, grafică şi artă decorativă

Elite Art Gallery – Str. Academiei nr. 15, Bucureşti

Începând din 2010, Elite Art Gallery a dezvoltat proiectul Suvenir de Bucureşti în diverse maniere: concurs de creaţie, implicând studenţi ai Universităţii de Arte Bucureşti şi tineri artişti, expoziţii bianuale tematice denumite Suvenir de Bucureşti, expoziţii itinerante în Bucureşti şi Sibiu. Sub egida aceleiaşi titulaturi devenită marcă înregistrată, în 2014 Elite Art Gallery implementează proiectul Suvenir de Bucureşti cu extensia De la nostalgii interbelice la obiect contemporan, proiect finanţat în programul Bucureşti 555, de către ARCUB şi Consiliul General al Primăriei Bucureşti, implicând cinci artişti profesionişti într-un demers creativ ce are drept repere istoria, specificul şi atmosfera Bucureştiului pentru a crea obiecte bidimensionale, tridimensionale sau multimedia, în tehnici şi viziuni diferite, cu calitate estetică şi artistică, ce definesc şi descriu cu originalitate şi unicitate Bucureştiul. Expoziţia va fi la dispoziţia publicului în intervalul 18 noiembrie 2014 – 10 ianuarie 2015, în fiecare zi de luni până vineri în intervalul orar 11.00-19.00, iar sâmbăta în intervalul 11.00-17.00, la Elite Art Gallery, din strada Academiei, nr. 15, Sector 1, Bucureşti.

Piua!

 

Piua – joacă, jocuri, jucării se intitulează expoziţia care poate fi vizitată la Muzeul Naţional al Ţăranului Român: „Acum şapte ani, câţiva copii-mari au spus Piua! într-un caiet de 48 de file. Lumea copilăriei devenea declaraţia de avere a unei vârste care nu se mai întoarce, o înşiruire de întâmplări, poveşti, de liste sau documente scrise, folositoare etnologilor şi nu numai.“

Mesaje moralizatoare

 

Muzeul Naţional de Artă al României a deschis expoziţia Modele de comportament în secolul al XVIII-lea, cuprinzând o sută cincizeci şi şapte de lucrări „expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului. Majoritatea gravuri, lucrările sunt relevante pentru normele de conduită în spaţiul public şi domestic al secolului al XVIII-lea şi, într-o anumită măsură, pentru contextul educaţional actual. Apariţia şi dezvoltarea spaţiului public în Epoca Luminilor a generat o preocupare crescândă a moraliştilor pentru modelele de comportament. Aceste idei au constituit după Revoluţia franceză din anul 1789 baza sistemului de educaţie francez, devenit un model pentru majoritatea programelor de învăţământ. În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările prezentate în expunere se disting şi prin calitatea execuţiei, fiind reprezentative pentru epoca de înflorire a stampei, o perioadă de maxim rafinament al tehnicii. Gravurile reflectă un interes crescut pentru artă şi reproduc, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honoré Fragonard, François Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth. Expoziţia Modele de comportament în secolul al XVIII-lea este împărţită în patru secţiuni: Educaţia copilului, Modele de comportament social, Adolescenţa şi iubirea şi Modelele culturale clasice. Primele trei secţiuni tratează etapele esenţiale ale educaţiei – copilăria şi adolescenţa – din perspectiva raportului limitare-permisivitate, conform recomandărilor din manualele de comportament ale vremii (în special romanul pedagogic Émile sau despre educaţie de Jean Jacques Rousseau). Ultima secţiune este dedicată modelelor literare clasice ale vremii, responsabile pentru formarea unor idei despre conduită.“