Tropăim, tropăim!

AUGUSTIN BUZURA
Am urmărit cu tristeţe şi dezgust tirurile bine concertate asupra Academiei Române. Pretextul a fost Nicolae Breban care, bănuiesc, s-a obişnuit cu tentativele de linşaj mediatic încă de pe vremea Răposatului, tentative la fel de eficiente şi astăz... continuare


Editoriale recente:


Nr. 24 (522) / 19 februarie 2015

C. Stănescu, Despre ura literară
EDITORIAL: AUGUSTIN BUZURA, Tropăim, tropăim!
Constantin Stoiciu, Se pregăteşte ceva
MONICA SĂVULESCU VOUDOURI, Cine e mortul?
Traian D. Lazăr, Fidelitatea conflictuală
Horia Pătraşcu, Un popor de avortoni
Nicolae Constantinescu, Epilog la Anul Brâncoveanu
Adrian Dinu Rachieru, Pactul autoficţional
MIHAI IOVĂNEL, Comedia eroilor
TEODORA DUMITRU, Eminescu şi Rafael
Valeriu Gherghel, Fobii literare
CRISTINA RUSIECKI, Oameni şi culori: FITS 2015
Virgil Ştefan Niţulescu, Dinspre Europa

Comedia eroilor

MIHAI IOVĂNEL
Comedia din jurul presupuselor spuse ale lui Nicolae Breban într-o şedinţă de secţie a Academiei Române îmi aduce aminte o întâmplare din 2008. În 2008, aşadar, ziarul Gardianul – condus de Gabriel Stănescu, cumătrul lui Roşca Stănescu şi autorul dezvăluirii cu Băsescu vs. Marele Licurici – a publicat un reportaj privind un festival literar organizat la Iaşi (Festivalul Internaţional de Neoavangardă), în timpul căruia Daniel Corbu ar fi înscenat un performance arzând o carte de Mircea Cărtãrescu. Reacţiile au fost rapide. Uniunea Scriitorilor a produs imediat un comunicat de solidaritate arzătoare cu Cărtărescu, semnat chiar de Manolescu: „Voi... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
CULTURA MOZAIC
  • MONICA SÃVULESCU VOUDOURI
    Saskia
CRISTINA RUSIECKI

ATELIER 2015, un festival pentru cei inteligenţi

  La Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfântu Gheorghe s-a încheiat de curând a douăzeci şi doua ediţie din ATELIER, primul festival internaţional din România, după cum se mândreşte iniţiatorul şi directorul său, dramaturgul Radu Macrinici. Timp de douăzeci şi două de ediţii, ATELIER şi-a câştigat un profil particular, încurajând experimentul, direcţiile noi, diversitatea, interdisciplinaritatea, modalităţile […]

Scriu cu o mică strângere de inimă. Am sentimentul că îmi trimit cuvintele să se alinieze pe muchie de cuţit atunci când vine vorba despre simpaticul, realmente simpaticul domn Thierry Frémaux, directorul artistic al festivalului. În ultima vreme, găsesc în glasul domniei sale o uşoară iritare atunci când întrebările ziariştilor nu sunt dintre cele mai […]

Că se află pe genericul filmelor din competiţia oficială, că sunt omagiate ori premiate, că acceptă invitaţia la proiecţiile care subliniază clasicul unor opere cinematografice, marile actriţe adaugă festivalului nu doar admirabila lor încărcătură de seducătoare frumuseţe, ci şi – mai ales – delicateţea talentului sau rafinamentul jocului lor cu inimile bărbaţilor. Datorită acestor veritabile […]

Dacă ceva mă uluieşte de fiecare dată la Festivalul de la Sibiu e amestecul de rase şi de culori. Ajungi pe pietonală şi ai impresia că prizezi întreaga lume. Când frânt, după trei-patru spectacole pe zi, vrei să-ţi tragi şi tu sufletul, să-ţi lingi rănile şi mintea epuizată cu o defilare de vitalitate, ajungi în […]

Aşa cum am relatat în articolul anterior despre E-Motional Bacău Dance Connection, program integrat în proiectul european E-Motional: rethinking dance 2013-2015 şi coordonat de Fundaţia „Gabriela Tudor“, una dintre cele mai profitabile experienţe ale participării la evenimentele de la Bacău constă în diversitatea interacţiunilor intelectuale, artistice şi umane pe care Centrul de Cultură „George Apostu“ […]

Radu Macrinici în dialog cu Cristina Rusiecki   Cristina Rusiecki: Acum douăzeci şi trei de ani creaţi primul festival internaţional de teatru din România: ATELIER. V-aţi gândit pe vremea aceea că va ajunge la ediţia a XXII-a? A fost de la început gândit ca un proiect pe termen lung sau continuitatea sa a fost rezultatul […]

S-a încheiat a XXII-a ediţie a Festivalului Atelier găzduit de Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfântu Gheorghe. Premiul pentru regie, pentru dramatizare, pentru cea mai bună actriţă, ca şi pentru cel mai bun spectacol le-a obţinut producţia Companiei „Tompa Miklós“ de la Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Tihna, după romanul lui Bartis Attila, în regia lui Radu Afrim. […]

Oameni şi culori: FITS 2015

CRISTINA RUSIECKI
Dacă ceva mă uluieşte de fiecare dată la Festivalul de la Sibiu e amestecul de rase şi de culori. Ajungi pe pietonală şi ai impresia că prizezi întreaga lume. Când frânt, după trei-patru spectacole pe zi, vrei să-ţi tragi şi tu sufletul, să-ţi lingi rănile şi mintea epuizată cu o defilare de vitalitate, ajungi în clubul festivalului şi te simţi ca-n avionul transat... continuare

Un popor de avortoni

Horia Pătraşcu
Nu există coincidenţe şi nimic nu este întâmplător: faptul că printre primele decrete lege emise în România eliberată de sub comunism se număra decretul 1 din 26 decembrie 1989, care legalizează întreruperea sarcinii, este la fel de semnificativ ca şi executarea prin împuşcare a preşedintelui comunist Nicolae Ceauşescu în ziua de Crăciun a aceluiaşi an (execuţie de un simbolism aparte, căreia îi urmează scoaterea în afara legii a pedepsei cu moartea). Aşadar, după eliberarea de comunism printre primele libertăţi oferite românilor este libertatea de a-ş... continuare
Cultura ideilor

E o minciună, ştii că e minciună şi totuşi o accepţi: „Dar dacă totuşi e ceva adevăr în ea?“. Reaua-credinţă ca slăbiciune. Ca să fii puternic, trebuie să chestionezi adevărurile, să te îndoieşti de ele, să le faci să crească în dauna ta, până când dispare orice umbră de înşelăciune: să nu te încrezi nici […]

Cultura ideilor

A. Cinci scriitori bibliofobi Toată lumea poate cita imediat cinci scriitori care au renunţat la scris. Dar nimeni (cred) nu poate cita cinci scriitori care au renunţat cu totul la citit (ori nu s-au omorât cu cititul), întrucât legătura dintre scris şi lectură se face aproape automat în minţile noastre. Naivul crede că nu poţi […]

Cultura ideilor

Cu ceva ani în urmă, pe vremea când locuiam în Canada, am participat într-o seară la o cateheză referitoare la rugăciunea inimii. Pentru cei necunoscători, în tradiţia răsăriteană rugăciunea inimii presupune invocarea constantă a ajutorului dumnezeiesc prin rostirea cuvintelor „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul/ păcătoasa!“ În cadrul sesiunii de întrebări, […]

Cultura ideilor

Domnul Gabriel Liiceanu a scris şi a dat publicităţii o scrisoare în care afirmă ritos că nu este de acord să fie împuşcat. Referinţa este la discursul susţinut de academicianul Nicolae Breban cu ocazia propunerii sale în funcţia de preşedinte onorific al Consiliului Consultativ al Institutului Cultural Român. Discursul respectiv a fost împănat cu expresii […]

Cultura istoriei

Ionel Oprişan, Mitul Brâncoveanu în creaţia populară românească. Studiu monografic şi corpus de texte, Editura Saeculum I. O., Bucureşti, 2014   Declarat, cu deplină îndreptăţire, „Anul Brâncoveanu“, 2014 a fost marcat de o serie de evenimente care au comemorat 300 de ani de la moartea tragică a Voievodului muntean şi a copiilor săi, decapitaţi sălbatic […]

Cultura ideilor

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise (1998-2007), Ed. Polirom, Iaşi, 2014   După Oniria, Jurnalul de vise precedent, publicat în 1999, profesorul şi cercetătorul clujean Corin Braga îşi continuă explorarea inconştientului, de data aceasta sub semnul Acediei, afect caracterizat de teologul german Josef Pieper drept o „tristeţe care se referă la partea divină din om“. […]

Cultura ideilor

Mircea Platon, Cine ne scrie istoria? Şi Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ, Editura Timpul, Iaşi, 2007 şi 2011   Studiile şi eseurile, reunite de Mircea Platon în Cine ne scrie istoria? şi Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ (Editura Timpul, 2007 şi 2011), amintesc, prin vervă şi conţinut, de publicistica lui Eminescu. Există o certă corespondenţă […]

Cultura ideilor

Valeriu Gherghel 1. În Qu’est-ce que la philosophie? (Paris: Éditios de Minuit, 1991, pp.60-70), Gilles Deleuze şi Félix Guattari caracterizează personajul conceptual în chipul următor. El este o invenţie a filosofului, un individ la persoana a III-a, care spune „eu“ şi care, într-un fel, se substituie autorului: filosoful devine un simplu pseudonim al lui. Mai […]

Cultura ideilor

A afirma multiplul sensului e deja un lucru banal. Unele discuţii duc mult mai departe diseminarea acestuia, inaugurată în scrierile târzii ale lui Nietzsche. Deja s-a vorbit despre caracterul de simulacru al sensului (Gilles Deleuze), instituirea sa contingentă şi provizorie (Richard Rorty), apariţia relaxată, „slabă“ (Gianni Vattimo). I s-au retras mărcile prezenţei, întrucât nu ar […]

Cultura istoriei

I. Oprişan, Infernul prizonierilor în Rusia Sovietică, 2 vol., Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2014 An de an, producţia editorială a lui Ionel Oprişan creşte: nu numai dimensional, ci şi în diversitate. Marcantelor lucrări de istorie literară (două compacte şi substanţiale monografii, Opera lui Mihail Sadoveanu, B.P. Hasdeu sau setea de absolut, Opera literară a lui […]

Cultura ideilor

Alain de Botton, Cum îţi poate schimba Proust viaţa, Editura Vellant, Bucureşti, 2014   Se-nţelege că, provenind dintr-o familie foarte bogată, Alain de Botton nu suportă să-l epateze pe burghez. Strategia lui e alta, şi anume să îi plângă de milă. Cum îţi poate schimba Proust viaţa, ca şi celelalte cărţi (Religia pentru atei, Consolările […]

Cultura ideilor

1. Aş aminti în treacăt că în Filosofia compoziţiei, Edgar Allan Poe a contestat ideea de Inspiraţie şi  a susţinut că scrisul este, în realitate, o ars combinatoria, un calcul lucid. Multă vreme am crezut în Inspiraţie. Cine n-a făcut greşeala asta? Până şi T. S. Eliot credea în Inspiraţie (ar fi o stihie divină) […]