Clujul cultural

IONUŢ VULPESCU
  Nu fac parte dintre cei care cred că viaţa culturală, viaţa publică în general, a României se reduce la Capitală. Şi asta nu doar din cauză că nu sunt născut în Bucureşti. Este adevărat că, spre deosebire de Italia sau de Germania,... continuare


Editoriale recente:


Nr. 7 (505) / 19 februarie 2015

C. Stănescu, Viitor de aur…
EDITORIAL: IONUŢ VULPESCU, Clujul cultural
GEORGE APOSTOIU, Între oglinzi paralele
OVIDIU GHERASIM-PROCA, Postcomunism pentru eternitate?
DORIN-LIVIU BÎTFOI, Kuleşov pe Facebook
George Neagoe, Adaptarea la realitate
Constantin Coroiu, Epistole către un redactor
DAN BERINDEI, Istorie ocolită
Cătălin D. Constantin, Arhiva Planetei
MAGDALENA CLAUDIA VÎRDOL, Ce se întâmplă dincolo de 10%?
MIHAELA PROCA, Rigoare şi spontaneitate
ANDREI MARGA, Despre cultura Chinei
VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU, Creatorii din muzee
Nicolae Constantinescu, Protectoratul Datcu
Laura Dumitrescu, Stabat Pater dolorosus

Cine lipeşte timbrul literar

MIHAI IOVĂNEL
  Un eveniment recent al vieţii literare este discuţia privind proiectul de lege (583/2014) a timbrului cultural, trecut deja prin Senat şi aflat în momentul de faţă în Camera Deputaţilor. Proiectul prevede un „timbru literar, în valoare de 1 leu, pentru fiecare exemplar de suport conţinând reproduceri de carte beletristică”, al cărui beneficiar ar urma să fie Uniunea Scriitorilor. Timbrul trebuie achitat în avans de către edituri, care nu ar mai putea comercializa nici o carte fără un astfel de abţibild lipit pe copertă. După cum se putea omeneşte prevedea, editurile nu s-au prea bucurat. Ba chiar s-au întrecut în comunicate care de care mai ... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
CULTURA MOZAIC
Laura Dumitrescu

Stabat Pater dolorosus

  Mărturie a ultimului martor al Apocalipsei financiare anunţate în 2008 de prăbuşirea Lehman Brothers, documentarul Master of the Universe (Premiul Academiei Europene de Film, 2014) este o alegorie despre autoamăgirea individului captiv în mirajul propriei puteri. Fereastra prin care se vede lumea, redusă la epifenomene monetare trepidante, este mâzgălită cu cifre şi cu ecuaţii […]

  …după circa două decenii şi jumătate, în formă de concert la Sala Radio, urmând vechii producţii a Operei bucureştene. A fost o nouă iniţiativă lăudabilă a conducerii Orchestrelor şi Corurilor Radio, care centrează tradiţionalele seri de operă în concert pe marii noştri cântăreţi aureolaţi în roluri definitorii de importante scene ale lumii. Aşa a […]

  Expoziţia personală a Teodorei Coltofean, intitulată Repere în timp, de la BRD Turn (februarie-martie 2015), etalează lucrări din ultimii ani care o mărturisesc în chip de trăitoare întru feeria cotidiană a culorilor. Acestea captează în ipostaze succesive efemerul celor văzute pentru a fi transpuse în vibraţii cromatice structurate compoziţional. Fascinată deopotrivă de peisaj – […]

  „Viaţa ne-a fost dăruită în urmă cu milioane de ani. Ce am făcut cu ea?” – aşa începe cel mai recent film al regizorului francez Luc Besson. Lucy, thriller SF, plin de acţiune, este un film interesant, captivant, cu o poveste oarecum originală, de la care cinefilii au avut multe aşteptări. Părerile iubitorilor acestui […]

  Prin 1908, un bancher bogat, Albert Kahn, despre a cărui viaţă se ştiu destul de puţine, având în vedere lumea culturală pariziană foarte înaltă în care se mişca, află despre o nouă tehnică de fotografiere. Se numea fotografia autocromă şi era primul sistem cu adevărat color de a face fotografii. Călătoreşte în Japonia, realizează […]

O prietenă, scriitoare celebră, îmi spune: „Nu mai suport romanele cu dialog. Dacă văd liniuţa de dialog, nici nu mă mai apuc de citit“. Aşa şi cu ultimul roman al lui Ian McEwan. Nici urmă din tensiunea apăsătoare din Grădina de ciment sau de umorul subtil din Amsterdam. Dialogul e infim raportat la numărul de […]

Recent a avut loc sub cupola Ateneului recitalul pianistei Luiza Borac şi lansarea noului CD Luiza Borac – Chants nostalgiques – Homage to Ion Buzea, apărut la Casa de discuri occidentală Avie Records. Este pentru prima oară când o remarcabilă interpretă româncă omagiază pe compact-disc pe unul dintre cei mai faimoşi artişti ai noştri, la […]

Arhiva Planetei

Cătălin D. Constantin
  Prin 1908, un bancher bogat, Albert Kahn, despre a cărui viaţă se ştiu destul de puţine, având în vedere lumea culturală pariziană foarte înaltă în care se mişca, află despre o nouă tehnică de fotografiere. Se numea fotografia autocromă şi era primul sistem cu adevărat color de a face fotografii. Călătoreşte în Japonia, realizează acolo primele sale foto... continuare

CRISTINA RUSIECKI
Bietul catharsis
Cătălin D. Constantin
„Trecutul e o ţară străină“
CRISTINA RUSIECKI
Actori de 24 de karate
CRISTINA RUSIECKI
Singur şi uitat de lume
CRISTINA RUSIECKI
Cornelia
CRISTINA RUSIECKI
Teatrul şi organele
CRISTINA RUSIECKI
Zeii şi atentatele din mall

Kuleşov pe Facebook

DORIN-LIVIU BÎTFOI
Faimosul cantautor italian Toto Cutugno, într-o fotografie de tinereţe. Iată ce publică zilnic un utilizator de Facebook. Doar această fotografie, începând cu 21 august 2014. O mulţime de fani, câteva zeci de mii, însoţesc fiecare postare cu remarci ca: „Toto e parcă mai sumbru azi“, sau: „Astăzi are sacoul şifonat“. Spre mirarea „specialiştilor“ (da, pe Internet afli specialişti pentru orice), care vor să extragă chintesenţa social media din această situaţie paradoxală. Dar poate că nu un paradox avem, ci chiar definiţia Facebook-ului. Trei car... continuare
Cultura ideilor

Voi reveni la cele spuse de Cioran, în Cea mai veche dintre spaime, cu privire la gândurile şi preocupările târzii ale lui Lev Tolstoi. E ştiut că, la un moment dat, întrebarea cu privire la sensul vieţii avea să devină pentru scriitorul rus o adevărată obsesie. Totul se întâmplă cam în jurul vârstei de cincizeci […]

Cultura ideilor

„Ce-o fi“? – mă întreb de o vreme încoace – că aproape nimeni, din nici un context al patriei-mumă, nu mai pomeneşte, nu mai invocă, nici de rău, nici de bine, termenul kitsch. Să fi dispărut kitsch-ul din diversitatea vieţii noastre, deoarece – dă, Doamne ! – ar fi crescut, peste noapte, în chip „emblematic“, […]

Untitled-1
Cultura interogaţiei

ALEXANDRU ZUB în dialog cu ANGELA MARTIN   Angela Martin: Domnule academician, cum mai stăm cu decalajul faţă de istoriografia occidentală? Alexandru Zub: Tema „decalajului“ nostru istoriografic în raport cu creaţia apuseană în domeniu e una recurentă, obsesivă şi producătoare, pe cât îmi dau seama, de false probleme. Discursul românesc asupra trecutului, fie acesta şi […]

Cultura ideilor

Comentând Moartea lui Ivan Ilici, Cioran nu rezistă tentaţiei de a reveni la unele secvenţe mai aparte din viaţa lui Lev Tolstoi. Nu are în faţă doar un narator inspirat, de excepţie, care cunoaşte excelent tehnica povestirii. În paginile sale află deopotrivă un om preocupat excesiv de sine, de gândurile sau temerile proprii şi, mai […]

Cultura polemică

România literară (nr. 1-2, a.c.), revistă condusă de acad. N. Manolescu, ambasadorul nostru la U.N.E.S.C.O., îmi dedică, la rubrica Ochiul magic, un articol foarte iritat sau, mai corect spus, un pamflet în care sunt denunţat ca om de rea-credinţă, arogant faţă de colegii mei (scriitori), incorectitudine faţă de statul român care, nu-i aşa?, sprijină cultura […]

Cultura ideilor

Unul dintre atributele fundamentale ale fiinţei umane este acela de fiinţă vorbitoare, de „hommo loquens“, prin intermediul limbajului omul comunicând, interpretând şi numind realitatea în care trăieşte. Originea limbajului rămâne unul din marile mistere asupra căruia s-au formulat de-a lungul timpului o serie de ipoteze şi teorii. Cea mai veche dintre acestea este teoria originii […]

Cultura ideilor

Cum am fost pe Facebook în timpul zilelor de teroare din Franţa, am observat şi eu, ca mai toţi prietenii mei, cum postările pe care le primeam luau atitudini, share-uiau linkuri sau comentau indignate evenimentele în desfăşurare. Nu cred ca am simţit nevoia să adaug ceva la proliferarea de mesaje, dar am fost surprins să […]

Untitled-1
Cultura interogaţiei

ION POP în dialog cu TITUS CRIŞCIU   TITUS CRIŞCIU: Anul trecut s-au împlint 55 de ani de la debutul dvs. cu poezie în revista Steaua (1959) şi 45 de la debutul cu volumul de critică şi istorie literară Avangardismul poetic românesc (1969), şi continuaţi să ne surprindeţi şi acum. Această forţă de creaţie se […]

Cultura ideilor

Ştim bine că cei care ne lasă a înţelege ceva cu privire la noi înşine o spun cel mai adesea într-un mod vag, indirect, simplu. Nu formulează explicit chestiunea ca atare. Nu se opresc la tot felul de concepte şi ideologii care ne sunt proprii. Par să vorbească despre ceva străin, de pildă despre oamenii […]

Cultura interogaţiei

Vincent Teixeira în dialog cu Ciprian Vălcan   Vincent Teixeira este un eseist şi poet francez, născut în Auvergne, la Saint-Flour, în 1969. Titular al unui doctorat în literatură franceză, obţinut la l’Université Censier-Paris III, a colaborat o vreme la revista Digraphe, condusă de Jean Ristat. Din anul 2003, este profesor de limba şi literatura […]

Cultura ideilor

1. Deşi nu-mi fac iluzii în legătură cu originalitatea, am căutat zile întregi (fără mare efect, după cum veţi vedea), în prozatori şi poeţi (în tratatele filosofilor nu avea rost, nimic mai previzibil şi mai anost decât stilul unui filosof) asocieri de cuvinte, în care adjectivul să aibă oarece conotaţii teologice şi, mai cu seamă, […]

Cultura istoriei

Încă la începuturile lor ca fiinţe umane, desprinşi de celelalte fiinţe vii, oamenii au simţit nevoia, care răspundea menirii lor de excepţie în lume, să introducă şi trecutul în existenţa lor cotidiană. Imaginile rupestre din peşteri reflectă această trăsătură a lor. Omul înzestrat cu inteligenţă şi memorie a avut deci de la începuturile sale trebuinţa […]